Peste 200 de revoluţionari s-au adunat la Universitate pentru a comemora eroii din decembrie 1989 - FOTO

Evenimentul organizat de Asociaţia "21 Decembrie 1989" a început la ora 15.30, în Piaţa Universităţii, şi se va încheia luni, la ora 01.00, timp în care vor fi evocate toate momentele care au urmat adunării populare convocate de Nicolae Ceauşescu în 21 decembrie 1989, pentru a condamna manifestaţia începută la Timişoara.

Oamenii adunaţi în Piaţa Universităţii au steaguri şi scandează "Jos comunismul şi "Ole, ole, ole, Ceauşescu nu mai e". Câţiva dintre aceştia sunt îmbrăcaţi cu costume populare. Pe gardurile care delimitează bulevardul au fost puse steaguri şi bucăţi de pânză neagră.

Revoluţionarii au în program "blocarea Pieţei Universităţii", refacerea baricadei de la Intercontinental, "intrarea tancului în baricadă", inscripţionarea lozincilor scandate în 21 decembrie 1989, inscripţionarea numelor eroilor căzuţi la Revoluţie, deschiderea balconului de la Universitate şi intonarea imnului naţional.

De asemenea, va avea loc un concert comemorativ, susţinut de artişti ai baricadei şi vor fi mărturii ale celor care au participat în 21 decembrie la Revoluţie. Ulterior vor fi ridicate la cer 52 de lampioane, în numele eroilor căzuţi în 21 decembrie 1989, şi vor fi aprinse 1.200 de candele, pentru sufletele eroilor martiri ai Revoluţiei, cu care va fi formată "crucea libertăţii şi adevărului".

Revoluţionarii vor depune coroane de flori şi vor aprinde lumânări atât la Universitate, cât şi la Sala Dalles şi Intercontinental.

Pe toată durata desfăşurării evenimentului vor avea loc proiecţii cu momentele cele mai importante ale confruntării dintre demonstranţi şi forţele de represiune ale regimului comunist, din ziua şi noaptea de 21 decembrie 1989.

"Marcăm un sfert de veac de la eroicul Decembrie 1989. Martirii libertăţii au ieşit prea repede parcă, din vieţile noastre intrând nedrept în ceaţa istoriei. E timpul să ne plecăm fruntea în faţa Îngerilor Revoluţiei Române şi să îi readucem în sufletele noaste", a spus Doru Mărieş, preşedintele Asociaţia "21 Decembrie 1989".

Circulaţia pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, între strada Dem.I. Dobrescu şi Piaţa Universităţii, pe strada Ion Câmpineanu şi strada Batiştei este oprită de la ora 15.30 până luni, la ora 01.00, fără a fi blocată intersecţia de la Universitate.

Manifestaţia de la Timişoara din 1989 îşi găsea ecou la Bucureşti în 21 decembrie, când la adunarea populară convocată de Nicolae Ceauşescu, printre urale şi scandări, s-au făcut tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături, mişcarea de stradă care a urmat fiind reprimată cu gloanţe şi arestări.

În urmă cu 25 de ani, la 21 decembrie, după ce cu o zi înainte îi etichetase pe cei care protestau la Timişoara ca duşmani ai revoluţiei socialiste, Nicolae Ceauşescu, dorind să transmită în toată ţara mesajul că populaţia sprijină conducerea de partid şi de stat, convoca, în jurul prânzului, o mare adunare populară, în faţa sediului Comitetului Central al PCR.

Nicolae Ceauşescu vorbea, de la balconul Comitetului Central, despre realizările "revoluţiei socialiste" şi ale "societăţii socialiste multilateral dezvoltate", în timp ce în stradă, mulţimile adunate trebuiau să condamnare "actele huliganice" de la Timişoara şi să-şi exprime solidaritatea cu conducerea PCR.

Printre urale şi scandări se făceau însă tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături. Mişcări bruşte venind dintr-o parte a adunării şi zgomotul unor petarde au transformat manifestaţia în haos. Mulţimea a început să fugă spre străzile din apropiere, abandonând steaguri şi tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu. Cei mai curajoşi au încercat să se facă ascultaţi: "Nu plecaţi oameni buni, acum e momentul, hai să mergem la Intercontinental", se auzea. Tot mai mulţi strigau: "Jos Ceauşescu!", "Jos călăul!", "Jos analfabeta!", "Jos cizmarul!", "Şi voi sunteţi români!".

Imaginea lui Ceauşescu din acel moment - cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată - a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu această imagine se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române. După o scurtă pauză, Televiziunea şi-a reluat transmisia, continuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Ceauşescu mai apucase să anunţe suplimentarea cu câteva sute de lei a salariilor, pensiilor şi ajutorului social.

În scurt timp, centrul Capitalei, de la Piaţa Romană până la Piaţa Unirii şi de la Piaţa Kogălniceanu până la Piaţa Rosetti, se umplea de demonstranţi. În faţa hotelului Intercontinental, tinerii îngenuncheau şi păstrau momente de reculegere pentru Timişoara. În câteva ore, oraşul părea pregătit de luptă. Pe de-o parte, manifestanţii, neînarmaţi şi neorganizaţi, unii cu flori în mâini, pe care le ofereau soldaţilor, pe de altă parte, militari dotaţi cu caşti şi scuturi, aliniaţi pe străzile centrului Capitalei, tanchete, TAB-uri, trupe USLA, civili înarmaţi.

S-a tras în mulţime de pe clădiri, din mijlocul manifestanţilor, de pe străzile laterale, de pe tanchete. Unii dintre manifestanţi au fost împuşcaţi. Manifestanţii erau trântiţi la pământ de jeturile puternice de apă din maşinile pompierilor, iar în maşini ale Miliţiei erau luaţi demonstranţi şi duşi la penitenciarul Jilava. Pentru a rezista ofensivei, demonstranţii încercau să se organizeze. În faţa restaurantului "Dunărea", vizavi de Intercontinental, s-a improvizat o baricadă, care a devenit sediul provizoriu al revoluţionarilor şi ţinta de atac a forţelor de represiune. La miezul nopţii, când se dezlănţuia cu furie represiunea, baricada era distrusă, iar macaralele o demontează bucată cu bucată. Până după ora 3.00, s-a tras intens. Spre dimineaţă, sângele de pe caldarâm era spălat, iar Capitala părea pregătită pentru o zi obişnuită.

Răniţii şi morţii au fost transportaţi mai ales la Institutul de Medicină Legală, Spitalul de Urgenţă, Spitalul Colţea şi secţia de neurochirurgie a Spitalului Gheorghe Marinescu. Procuratura Generală şi Direcţia Sanitară au interzis autopsierea victimelor decedate. S-a dat ordinul - la fel cum s-a procedat şi cu revoluţionarii ucişi la Timişoara - de incinerare a cadavrelor, dar acest ordin nu a mai fost executat.

Nicolae Ceauşescu, rămas în clădirea Comitetului Central al PCR, era anunţat, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, că mişcarea de stradă a fost reprimată şi zona centrală a Capitalei a fost degajată de manifestanţi.

Câteva ore mai târziu, în 22 decembrie, bucureştenii ieşeau din nou în stradă, în număr mult mai mare, estimat la câteva zeci de mii, şi ocupau piaţa din faţa Comitetului Central al Partidului Comunist, determinându-l pe Ceauşescu să părăsească sediul CC cu un elicopter.