Între zilele 24 ianuarie şi 5 februarie 2022 a fost efectuat un sondaj de către Jigău Ion de la Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-Research” la care au participat 1134 persoane cu vârsta de peste 18 ani. Interviurile au fost realizate faţă în faţă, chestionarul fiind redactat în limbile română şi rusă . O diferenţă s-a înregistrat în cazul structurii pe sexe, în sensul supra-reprezentării persoanelor de sex feminin şi pe grupe de vârstă, în sensul sub-reprezentării tinerilor (18-29 ani). Cauza principală a acestor abateri ţine de fenomenele de migraţie a forţei de muncă peste hotare.
65,1% dintre cei chestionaţi consideră că direcţia în care se mişcă Republica Moldova este una greşită, în vreme ce 23,6% spun că direcţia este bună, iar 11,3% nu au ştiut ce să răspundă.
46,0% au raspuns că evoluţia politică şi economică nu este deloc stabilă, 39,4% au răspunsă că nu este prea stabilă, iar 9,9% au spus că este stabilă.
Caracterul democratic al Republicii Moldova – 34,2% au răspuns că republica nu este deloc democratică, 31,5% nu prea democratică, 20,5% au răspuns că este destul de democratică şi numai 2,1% au răspuns că este destul de democratică. 28,5% au răspuns că sunt rezervaţi în privinţa interesului faţă de politică, 20,6% au răspuns că nu sunt deloc interesaţi şi doar 7,2% au declarat că urmăresc viaţa politică.
Personalitatea politică în care au cea mai mare încredere este Maia Sandu (16,6%), urmată de Igor Dodon (10,3%) şi Ilan Şor (2,1%), iar 45,1% au răspuns că nu au încredere în politicieni. 14,4% au foarte multă încredere în PSRM şi numai 10,8% au încredere în PAS, aproape la egalitate cu cei 10,3% care au încredere în PCRM.
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri, 69,8% au răspuns că se vor prezenta la vot.
25,2% ar vota alianţa PCRM-PSRM şi doar 22,7% ar vota PAS.
21,9% împrumută de la bănci, 9,6% de la companii de microfinanţare gen Sabo, Iutecredit şi Izicredit, 8,2% de la rude şi prieteni şi numai 1,4% împrumută de la cămătari şi alte persoane particulare. Majoritatea de 51,8% au declarat că nu au dificultăţi în a-şi plăti ratele la timp.
49% spun că nu se simt în siguranţă împotriva şomajului, lipsei locurilor de muncă şi imposibilităţii de-aşi găsi un loc de muncă bine renumerat.
41,5% dintre persoanele chestionare susţin că trăiesc mult mai rău decât în anul 2000 şi 13,1% susţin că trăiesc mai bine.
73,8% susţin că pe ei şi pe familiile lor îi afectează cel mai tare preţurile majorate. 60,5% declară că sunt afectaţi de salariile şi pensiile mici. 28,9% pun şomajul ca cea mai mare problemă.
38,7% cred că cele mai multe produse exportate de Moldova se vând în Rusia, urmată de România (17,2%) şi UE (5,1%).
Doar 21% au răspuns că se simt protejaţi de grupările infracţionale şi organizaţiile criminale apelând la poliţie şi justiţie în foarte mare măsură.
9% spun că se simt apăraţi de jafuri şi doar 15% consideră în mare măsură că Republica Moldova se poate apăra de o invazie rusă şi 35% spun că Moldova nu se poate apăra de agresiunea Rusiei.
29% au răspuns că este probabil să se ajungă la un conflict cu Rusia. 43% susţin că Moldova ar trebui să rămână neutră în chestiunea ucraineană.
47% susţin că nu se simt protejaţi împotriva abuzurilor organelor de stat şi corupţiei.
28,4% susţin că deschiderea dosarelor pentru fapte de corupţie sunt expresii ale intervenţiei politicului în justiţie şi că nu va da niciun rezultat, pe când 22,2% susţin că este un semn al reformelor reale de care are nevoia Republica Moldova. În cazul unei invazii, 19,9% au răspunsă că au încredere că România va acorda spriijin militar Moldovei şi numai 10,4% cred că NATO va interveni.
Din perspectiva securităţii, numai 11,3% îşi doresc aderarea la UE, 6,1% vor aderarea la NATO, dar 47% vor ca Moldova să meargă pe calea neutralităţii.
41,5% ar vota la un referendum pentru aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică înfiinţată de Vladimir Putin în 2015. Şi totuşi, dacă s-ar organiza un referendum în paralel pentru aderarea la Uniunea Europeană, 46% ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană şi doar 31% ar vota pentru aderarea la Uniunea Euroasiatică.
41% au răspuns că se simt liberi de a circula în Republica Moldova fără restricţii în mare măsură. Numai între 24 şi 28% au răspuns că se simt liberi în a spune ce vor despre conducerea politică, de a organiza proteste şi de a comenta pe reţele de socializare în mare măsură.
49,6% ar vota ÎMPOTRIVĂ la un referendum pentru unirea cu România şi doar 34,4% ar vota PENTRU.
39,3% au răspuns că relaţiile cu România sunt destul de bune, 36,1% -nici bune, nici rele, 8,6% au răspuns că sunt foarte bune, iar 4,8% spun că sunt destul de rele şi numai 2,3% susţin că sunt foarte rele.
57% au răspuns că au călătorit în România, iar 51% dintre aceştia călătoresc foarte rar în ţara învecinată.
Numai 19,4% dintre cei chestionaţi au răspuns că au cetăţenie română.
69,4% susţin că nu vor să aplice pentru cetăţenia română.
În ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor dintre Moldova şi România, 38% au spus că ar trebui luate măsuri în domeniul comerţului şi 36% au spus că ar trebui realizate reforme în învăţământ.
32,6% vor ca Moldova să coopereze intensiv cu România, dar ca ţară independentă, pe când 15,6% ar visa la unirea cu România sub o singură administraţie.
13,7% au răspuns că vor să locuiască la Bucureşti şi 11,8% ar vrea să locuiască la Iaşi.
Cea mai emblematică personalitate istorică a Moldovei este Ştefan cel Mare – 23,5%, urmat de Mihai Eminescu (12,7%), Vlad Ţepeş (8,8%), Mihai Viteazul (3,8%) şi Alexandru Ioan Cuza (3,5%).
70% dintre cei chestionaţi susţin că nu au suferit deloc de COVID şi numai 23,6% sunt siguri că au fost infectaţi.
50,8% dintre persoanele chestionate nu s-au vaccinat.
27% susţin că ar prefera vaccinul american Pfizer pe când 26% ar prefera vaccinul rusesc Sputnik şi doar 8,2% s-ar vaccina cu serul britanic Astra Zeneca.