Peste 300 de persoane au protestat la Parlament cerând respingerea eutanasierii câinilor comunitari

Protestatarii au spus că nu sunt de acord cu folosirea eutanasierii ca metodă de rezolvare a problemei câinilor fără stăpân, cerând "stoparea abuzurilor" şi sterilizarea animalelor.

Reprezentanţii asociaţiilor pentru protecţia animalelor au avut pancarte pe care scria "Sterilizarea e soluţia", "NU hotărât eutanasierii câinilor", "Stop abuzurilor!", "Veţi găsi numai cadavrele câinilor eutanasiaţi cu sadism pentru a umfla buzunarele puterii", "Spuneţi NU eutanasierii, DA sterilizării", "Toate fiinţele au dreptul la viaţă. Cine sunteţi voi să luaţi acest drept?", "Votaţi o lege pentru sterilizarea obligatorie", "Cereţi eutanasierea câinilor. Cine urmează?".

În timpul protestului, reprezentanţii ONG-urilor au aflat că deputaţii au decis ca proiectul de lege privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân să fie retrimis la Comisia de administraţie pentru a fi reanalizat în termen de trei săptămâni.

Deşi retrimiterea proiectului la Comisia de administraţie publică era una dintre solicitările ONG-urilor, reprezentanţii acestora au anunţat că nu vor opri protestele, pentru ca parlamentarii să înţeleagă că eutanasierea nu reprezintă o soluţie pentru problema câinilor comunitari.

"Dacă lăsăm situaţia aşa, la mâna lor, va fi jalnic. Domnii din Parlament au o mentalitate comună, ca o bunică de la sat. Tebuie să înţeleagă că metodele noastre sunt cele mai bune", a declarat preşedintele Asociaţiei "Cuţu, cuţu", Marcela Lungu.

Reprezenţii asociaţiilor de protecţie a animalelor cer respingerea modificărilor la legea privind gestionarea câinilor fără stăpân, care permit autorităţilor locale să decidă sterilizarea animalelor, păstrarea lor în centre sau eutanasierea după un anumit număr de zile.

Organizaţiile de protecţie a animalelor spun că aceste modificări aduse proiectului de lege vor permite uciderea în masă a maidanezilor şi cer sterilizarea şi readucerea acestora în locul de unde au fost luaţi. În opinia acestora, eutanasia nu va rezolva problema câinilor străzii, aşa cum nu a rezolvat-o nici între 2001 şi 2008, când aceasta a fost permisă. Reprezentanţii ONG-urilor atrag atenţia că maidanezii apar şi din cauza cetăţenilor care îi abandonează şi care nu sunt sancţionaţi.

De asemenea, aceştia mai spun că eutanasierea este o soluţie pe termen scurt şi foarte costisitoare, potrivit Organizaţia Mondiale a Sănătăţii, şi încalcă normele UE şi Convenţia Europeană cu privire la bunăstarea animalelor.

Asociaţiile de protecţia animalelor au mai arătat că în perioada 2001-2008, Administraţia pentru Supravegherea Animalelor a raportat 144.339 de câini eutanasiaţi în Capitală, pentru care s-au cheltuit peste nouă milioane de euro. Potrivit acestora, eutanasierea unui câine costa între 60 şi 70 de euro, în timp ce pentru sterilizarea unui animal sunt cheltuiţi între 15 şi 25 de euro.

Pentru ţinerea sub control a înmulţirii câinilor maidanezi, ONG-urile militează pentru identificarea cu microcip a tuturor câinilor, dar şi pentru introducerea obligativităţii de sterilizare a animalelor de către stăpâni sau a plăţii unei taxe anuale în cazul în care refuză sterilizarea.

"Cerem sterilizarea câinilor de pe stradă şi reteritorializarea celor blânzi, iar pentru cei reclamaţi cerem comisii speciale care să investigheze şi să rezolve cauzele exterioare pentru care muşcă (sunt bătuţi, au pui, sunt bolnavi) sau să-i direcţioneze către adăposturi pe cei cu adevărat agresivi, care muşcă fără motiv. Dorim directori compentenţi în administraţiile pentru câini. Cerem propunerea spre adopţie a tuturor câinilor de pe stradă prin intermediul internetului (a site-urilor oficiale ale administraţiilor şi ale ONG-urilor) şi prin intermediul mass-media", se arăta într-un comunicat de presă al asociaţiilor care au organizat protestul de la Camera Deputaţilor.

Reprezentanţii ONG-urilor precizează că toate aceste "aspecte pozitive" se regăsesc în proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind gestionarea câinilor fără stapân, în forma iniţială introdusă de Marius Marinescu, împreună cu ONG-urile şi aprobată de Senat în decembrie 2007.

Mai multe ONG-uri de protecţie a animalelor au protestat la Palatul Parlamentului şi în 1 martie, când a fost luat în discuţie proiectul de modificare a legii privind gestionarea câinilor fără stăpân, la Comisia pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor.

Comisia pentru administraţie dăduse aviz pozitiv asupra acestui proiect de lege, cu modificări prin care decizia privind tratamentul aplicat câinilor fără stăpân revenea autorităţilor locale, ceea ce făcea posibilă inclusiv eutanasierea animalelor.

În forma iniţială, legea prevedea doar posibilitatea eutanasierii câinilor bolnavi sau bătrâni, ceilalţi urmând să fie duşi în locurile de unde au fost ridicaţi, după sterilizare şi deparazitare.

Deputaţii din Comisie consideră că modificările avizate, care dau posibilitatea autorităţilor locale să decidă ce să facă în cazul câinilor fără stăpân, sunt o soluţie mai bună la problema câinilor comunitari. Potrivit acestora, autorităţile locale pot decide fie sterilizarea animalelor şi propunerea spre adopţie, fie păstrarea lor în centre, fie eutanasierea după un anumit număr de zile. Totodată, legea dă posibilitatea încheierii unor parteneriate între autorităţile locale şi ONG-urile de protecţie a animalelor.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân a fost iniţiat de liderul PRM Marius Marinescu. Acesta prevede obligaţia autorităţilor locale să sterilizeze toţi câinii comunitari şi a fost adoptat în unanimitate de Senat, pe 12 decembrie 2007, în prezent fiind la Camera Deputaţilor.

Totodată, Marius Marinescu este iniţiatorul Legii 9/2008 privind protecţia animalelor, prin care a fost abrogată eutanasierea acestora. Conform acestui act normativ, care a modificat Legea 205/2004, constituie infracţiune deţinerea şi comercializarea de animale sălbatice, cu excepţia grădinilor zoologice, folosirea animalelor pentru cerşetorie, omorârea animalelor, organizarea de lupte între animale sau cu animale, maltratarea şi schingiuirea acestora, despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt saptamâni, precum şi intervenţiiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative. Actul normativ prevede pedepse care pot merge până la amenzi penale de 2.000 lei sau închisoare de până la un an.

(Serviciul FOTO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)