Peste 36.000 de apeluri privind situaţia romilor, predate de Amnesty International Primăriei M. Ciuc

Delegaţia Amnesty International, condusă de Fotis Filippou, a predat Primăriei Miercurea Ciuc trei cutii cu 36.500 de apeluri semnate de cetăţeni din Franţa, prin care aceştia îşi manifestau dezacordul faţă de atitudinea autorităţii locale, care a "evacuat forţat în 2004" 18 familii de romi din municipiu, acestea fiind mutate lângă staţia de epurare de la marginea oraşului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Semnatarii apelurilor cer, totodată, edililor să consulte "imediat comunitatea de romi pentru a explora opţiuni alternative pentru locuinţe adecvate într-o locaţie sigură".

Reprezentantul AI Fotis Filippou a declarat că, pe lângă cele 36.500 de apeluri aduse din Franţa, la sediile organizaţiei au mai fost primite, din diferite ţări, mii de e-mailuri şi de faxuri cu semnături de aderare la apelurile lansate împotriva Primăriei Miercurea Ciuc.

"Activiştii AI din toată lumea, din Puerto Rico până în SUA, din Austria până în Franţa, din Germania, Italia, Grecia, au trimis scrisori, e-mailuri, faxuri autorităţii locale de aici, cerându-i să le permită cetăţenilor romi din acest oraş să trăiască în demnitate şi să le fie respectate drepturile. Sper ca autorităţile să ne asculte, să-i asculte pe romi, să deschidă ochii şi să găsească o soluţie acestei probleme. Cerem Guvernului României să stopeze evacuarea forţată a romilor şi să se asigure că, odată pentru totdeauna, orice cetăţean din România are dreptul la o casă, să trăiască în demnitate şi să-i fie respectate drepturile", a declarat Fotis Filippou.

Delegaţia a discutat cu viceprimarii din Miercurea Ciuc, aceştia din urmă reproşând modul unilateral în care au prezentat opiniei publice internaţionale problemelor romilor din oraş.

"Oamenii care au semnat nu au fost informaţi corect, cei de la AI nu au prezentat situaţia în ansamblu, cu programele pe care le-am conceput şi le demarăm de ani pentru comunitatea de romi. Dânşii au găsit Miercurea Ciuc ca să dea un exemplu negativ şi fac toate presiunile pe care le pot face ca să demonstreze că aici problema romilor nu este rezolvată. Din păcate, ei prezintă situaţia unilateral, nici nu-i interesează care este situaţia romilor de aici, cu ce ajutoare, cu ce propuneri ar putea să vină să îmbunătăţim situaţia, fiindcă Primăria face demersuri foarte mari ca să rezolve această problemă şi am avea nevoie de parteneri, dar, din păcate, nici romii care locuiesc în zonă nu ne sunt parteneri şi se pare că Amnesty International nicidecum", a declarat viceprimarul Szoke Domokos.

La rândul său, viceprimarul Antal Attila a prezentat delegaţiei AI programele destinate romilor, privind şcolarizarea copiilor şi integrarea întregii comunităţi, adăugând că romii beneficiază de toate formele de ajutor social prevăzute de lege.

"Romii nu sunt discriminaţi. Sunt, în unele cazuri, discriminaţi pozitiv, vorbim de familii nevoiaşe cărora le asigurăm accesul la toate cele necesare. Am reuşit să demarăm programul includerii lor în şcolarizare, asigurăm transportul şi masa copiilor, dar în domeniul întreţinerii domeniului de locuit, chiar dacă Primăria le asigură transportul gunoiului, nu sunt în stare să şi-l adune, umblă cu căruţele, chiar şi Poliţia este neputincioasă, pentru că nu respectă regulile şi nu au ce pierde", a afirmat Antal Attila.

Potrivit acestuia, principala problemă a romilor este că "trăiesc după propriile lor reguli" şi nu le place să le accepte pe cele ale majorităţii.

Antal Attila a apreciat că demersul AI disimulează nemulţumirea faţă de problemele pe care le provoacă romii emigranţi.

"Realitatea este cu totul alta, romii reprezintă un segment care pentru un străin, pentru un cetăţean francez, e greu de digerat şi, probabil că şi de teama emigranţilor romi din Europa estică, ei sunt parteneri la astfel de chemări, semnează tot ce le vine în cale, pentru că se simt ameninţaţi şi fac ce pot", a susţinut Antal Attila.

Registratura Primăriei Miercurea Ciuc încearcă să găsească o soluţie pentru înregistrarea celor 36.500 de apeluri transmise din Franţa, în timp ce reprezentanţii AI spun că vor reveni cu altele şi că "discriminarea romilor reprezintă o încălcare flagrantă a obligaţiilor României în privinţa respectării drepturilor internaţionale ale omului"

În 2004, 18 familii de romi au fost evacuate din imobilul în care locuiau, pe strada Pictor Nagy Imre din Miercurea Ciuc, aflat într-o stare avansată de degradare şi în pericol de prăbuşire. Edilii de la acea vreme au consemnat, în rapoartele de expertiză, că romii au distrus pereţii interiori ai imobilului pentru a face loc animalelor, respectiv câinilor, cailor, porcilor şi găinilor pe care nu aveau unde să le adăpostească iarna şi alături de care trăiau.

Familiile au fost mutate pe un teren viran, în apropierea staţiei de epurare a oraşului, punându-li-se la dispoziţie rulote, utilate cu paturi suprapuse, saltele şi lenjerii, cu sobă cu plită, mochetă şi cu rafturi pentru depozitarea lucrurilor.

Pe o parte dintre acestea romii le-au vândut la fier vechi şi, în locul lor, şi-au ridicat construcţii din lemn, cartoane şi plastic, trăind în condiţii improprii şi insalubre.

Potrivit viceprimarului Antal Attila, în oraş nu există niciun alt teren disponibil aflat în administrarea Primăriei, motiv pentru care nu se poate face un plan de mutare a romilor.

Imposibilitatea mutării romilor din cartierul Primăverii este recunoscută şi de liderul Partidei Romilor Harghita, Joni Geza.

"Eu nu spun că romii nu sunt discriminaţi, vreau să spun că Primăria Miercurea Ciuc vrea să le construiască locuinţe, dar nu se găseşte un teren", a spus Joni Geza.

Cazul a intrat în atenţia organizaţiei Amnesty International, care, alături de alte asociaţii care militează pentru respectarea drepturilor omului, a dat în judecată conducerea Primăriei şi a depus o plângere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin care autoritatea locală era acuzată de comportament discriminatoriu faţă de comunitatea de romi din oraş.

Într-un raport publicat în 2010, Amnesty Internaţional a cerut României să oprească "expulzările forţate ale familiilor rome şi să le ofere locuinţe imediat celor care trăiesc de ani în condiţii dificile, în apropierea gropilor de gunoi, a staţiilor de tratare a apei uzate sau în zone industriale", iar în ceea ce-i priveşte pe romii din Miercurea Ciuc autorii au apreciat că a venit timpul ca "autorităţile să le asigure o locuinţă adecvată, într-un loc sănătos".