Peste 40% din cadrele didactice tinere vor să părăsească sistemul în următorii 5 ani

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că 41 la sută dintre tinerele cadre didactice din învăţământ vor părăsi sistemul, salariul mediu al acestora fiind de 875 de lei net. Potrivit lui Hancescu, soluţiile sunt la Guvern, fiind necesară o finanţare de cel puţin 6 la sută din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea.

"Dacă se continuă cu această politică salarială, învăţământul se va prăbuşi în următorii ani. În Bacău, de exemplu, doar într-o singură zi 127 de cadre didactice şi-au făcut cerere de concediu fără plată un an. S-ar putea ca în următorii ani ţările africane să ne salute din mers, o să fim o ţară subdezvoltată", a spus liderul FSLI.

Profesia de cadru didactic este privită de societate "cu milă si respect moderat", iar de cele mai multe ori este subapreciată. Din punctul de vedere al cadrelor didactice, societatea percepe profesia de cadru didactic drept o profesie "uşoară", "cu program lejer", o profesie "desconsiderată în ziua de astăzi", "foarte prost remunerată", "o meserie fără perspectivă", "Cenuşăreasa tuturor profesiilor", potrivit studiului.

Peste 50 la sută dintre cei intervievaţi au ales să lucreze în învăţământ pentru că "iubesc copiii", "au avut la rândul lor profesori model", "din pasiune". Sunt totuşi profesori care spun că au ales acest domeniu "pentru că n-am avut altă opţiune".

Dintre profesorii intervievaţi, 41 de procente intenţionează să părăsească sistemul de învăţământ în următorii 5 ani, iar 29 la sută nu sunt hotărâţi în privinţa viitorului profesional.

Motivul principal este salariul prea mic pentru asigurarea unui trai decent. Alte motive sunt "dotarea slabă a şcolilor", "lipsa de respect faţă de profesori", "multiplele schimbări" sau "lipsa de coerenţă legislativă".

Majoritatea celor intervievaţi au apreciat ca fiind relativ uşor primul an în învăţământ. Doar o mică parte dintre profesori au considerat primul an de învăţământ ca fiind "greu" sau "foarte greu".

Din punct de vedere al relaţiilor cu colegii, directorul şcolii, inspectorul de specialitate, liderul de sindicat, studiul indică la nivel micro existenţa unui sistem de comunicare care poate fi apreciat drept "normal". În rezolvarea unei probleme profesionale, colegii sunt prima opţiune, cea de-doua opţiune fiind directorul şcolii. Se poate spune că există un sistem coerent de "asimilare" a cadrelor didactice debutante şi poate chiar un fel de solidaritate a profesorilor cu experienţă faţă de profesorii debutanţi.

Relaţii percepute ca fiind "foarte bune" şi "bune" există şi între cadrele didactice debutante şi ceilalţi actori ai sistemului educaţional: colegi, directori, elevi, părinţi. Majoritatea celor intervievaţi au relaţii bune în primul rând cu colegii, fără să existe diferenţe majore între calitatea percepută a relaţiilor cu ceilalţi parteneri din sistemul de educaţie.

Salariul mediu net al cadrelor didactice, cu vârsta maximă de 35 de ani este, potrivit răspunsurilor, de 875 de lei. Conform propriilor afirmaţii, mai mult de 77 la sută nu au în proprietate terenuri, 54 la sută nu au locuinţă proprie şi 52 la sută nu au autoturism în proprietate personală.

Aproximativ 51 la sută din venituri sunt alocate cheltuielilor de subzistenţă (mâncare, întreţinerea locuinţei şi chirie), 20% din venituri sunt repartizate pentru achitarea creditelor bancare. Cei mai puţini bani sunt alocaţi pentru vestimentaţie, cărţi, formare profesională şi petrecerea timpului liber.

O astfel de repartizare a veniturilor pe domenii de cheltuieli indică un nivel de trai aproape de limita subzistenţei pentru cadrele didactice intervievate, este concluzia studiului. Nivelul de trai relativ scăzut al cadrelor didactice tinere este relevat şi de faptul că majoritatea celor intervievaţi (68%) nu au alte surse de venit în afară de salariu.

Studiul prezintă o situaţie comparativă a salariilor la nivelul mai multor ţări. Astfel, salariu brut al profesorilor debutanţi în România - de 233 de euro - este de peste 20 de ori mai mic ca cel din Luxemburg (4.765 de euro) si de aproape trei ori mai mic decat cel din Ungaria (716 euro). În Franţa, salariul mediu brut în învăţământ este de 1.624 euro, în Grecia de 1.663 de euro, în Italia de 1.854 de euro, în Marea Britanie de 1.915 euro, în Austria de 1.928 de euro, în Spania de 2.721 de euro, iar în Germania de 3.040 de euro.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2011, sondajul fiind realizat pe 718 persoane până în 35 de ani.