Peste 60 la sută dintre părinţi ar prefera să-şi trimită copii la studii în străinătate

Sondajul realizat pe 1.316 indivizi cu vârste peste 18 ani, în perioada 6-8 spetembrie, arată că aprecierea generală a românilor asupra învăţămîntului naţional este negativă.

Cei mai mulţi dintre români (61%) au în general o părere proastă şi foarte proastă despre scoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună. De asemenea, 61% dintre români ar prefera să-şi trimită copii la studii în străinătate.

Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană, doar un sfert dintre români (26%) cred că în România este un învăţământ mai bun, în timp ce 55% cred că învăţământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lispa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional.

Totodată, învăţământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informaţie şi rupt de realităţile de pe piaţa muncii.

Astfel că 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învăţământului actual.

Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Evaluarea se regăseşte şi atunci când 77% respondenţii afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă pe piaţa muncii, iar 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic.

Repondenţii sondajului IRES sunt de părere că şcoala românească scoate absolvenţi slab pregătiţi şi se confruntă cu o devalorizare a diplomelor.

"Ruptura dintre actul educaţional şi cerinţele de piaţa muncii este confirmată şi de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% cred că diplomele nu mai au nicio valoare', arată acelaşi document.

În opinia participanţilor la studiu, prestaţia ministrului actual al Educaţiei este apreciată drept "modestă".

Marea majoritate a respondenţilor (86%) spun că schimbările frecvente ale legislaţiei din domeniul educaţiei sunt prea frecvente, iar 80% susţin că dotarea şcolilor este deficitară.

Un alt motiv de nemulţumire al românilor ţine de nivelul scăzut al siguranţei în scoli şi exigenţa scăzută a profesorilor.

Astfel că 86% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli, 97% dintre români consideră că disciplina în şcoli ar trebui crescută, iar 74% dintre aceştia nu sunt de acord că exigenţa ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplină, 84% dintre respondenţi doresc reintroducerea uniformelor şcolare, arată sondajul IRES.

Profesorii sunt percepuţi de către participanţii la sondaj ca angajaţi prost plătiţi şi relativ slab pregătiţi.

Aproape 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi.

Totuşi, învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenţi având o părere contrară.

Repondeţii consideră mult mai bun învăţământul din trecut, decât cel de azi.

Învăţământul din trecut este idealizat şi considerat mai bun faţă de cel din prezent, 86% dintre români considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut.

Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenţi apreciind ar că trebui reintrodus examenul la liceu, iar 79%, examentul de treapta a II-a în liceu.

Repondenţii spun că apelul la meditaţii sau la ore suplimentare este la modă, 50% dintre părinţi fiind în situaţia de a îmbunătăţi actul educaţional formal prin ore suplimentare.

Un motiv serios de îngrijorare pentru apelul la meditaţii este şi faptul că 43% dintre români consideră că profesorii nu îşi fac datoria la şcoală.

Părinţii elevilor apelează la meditaţii pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) şi pentru că şi alţi părinţi fac acelaşi lucru (42%).

Cei mai mulţi dintre părinţii care îşi trimit copii la meditaţii sunt convinşi că elevii sau copii lor vor avea note mai mari (52%) şi că au şanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) şi limba şi literatura română (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditaţiilor.

În opinia repondenţilor, prezenţa religiei în şcoli este considerată un act necesar. Numai 25% dintre români susţin că promovarea unui cult religios în şcoli ar trebui interzisă, în timp ce 72% sunt în dezacord cu studiul religiei.