Peste 72.000 de persoane, aşteptate la referendumul privind proiectul minier de la Roşia Montană

Referendumul este organizat de Consiliul Judeţean Alba în ziua alegerilor parlamentare, în 35 de comune şi oraşe, în mare parte din zona Munţilor Apuseni a judeţului Alba, adică în oraşele Zlatna, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş şi comunele Roşia Montană, Lupşa, Stremţ, Vadu Moţilor, Bucium, Ciuruleasa, Râmeţ, Vidra, Sohodol, Ponor, Ceru Băcăinţi, Almaşu Mare, Poşaga, Rîmetea, Întregalde, Galda de Jos, Cricău, Meteş, Albac, Arieşeni, Avram Iancu, Bistra, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Livezile, Mogoş, Ocoliş, Poiana Vadului, Sălciua şi Scărişoara.

La această consultare publică sunt aşteptaţi peste 72.000 de cetăţeni cu drept de vot care vor trebui să răspundă cu "Da" sau "Nu" la întrebarea: "Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zona Munţilor Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?".

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că este pentru prima dată când în judeţul Alba se organizează un referendum de acest fel pe o temă social-economică.

"Solicitarea de referendum a venit de la 35 de primari de oraşe şi comune din judeţul Alba, comunităţi care în perspectivă pot fi afectate de dezvoltarea mineritului: afectate pozitiv prin crearea de locuri de muncă şi prin creşterea bugetelor locale, dar şi negativ în cazul în care statul şi cei care răspund de protejarea mediului nu vor lua măsurile pentru ca cei care exploatează resursele să respecte regulile stricte impuse în acest domeniu de România şi Uniunea Europeană", a spus Dumitrel.

El a adăugat că zona în care se desfăşoară referendumul a avut de suferit în urma închiderii exploatărilor miniere, explicând că era nevoie de o astfel de consultare pentru a se afla părerea reală a oamenilor privind această problemă.

"Lipsa locurilor de muncă în aceste zone foste miniere a avut un impact negativ asupra populaţiei şi a dus la depopularea zonei şi la scăderea dramatică a nivelului de trai", a afirmat Dumitrel.

Consiliul Judeţean Alba va cheltui aproximativ 300.000 de lei pentru organizarea referendumului, fiind înfiinţate 148 de secţii de votare care sunt diferite de secţiile de votare de la alegerile parlamentare.

Proiectul de hotărâre privind organizarea unui referendum local prin care populaţia să fie consultată cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană a fost iniţiat de un grup de 11 consilieri, format din toate partidele care au reprezentanţi în Consiliul Judeţean, după ce au primit o solicitare în acest sens de la 35 de primari de comune şi oraşe din Alba.

Proiectul de la Roşia Montană se află în stadiu de evaluare, iar procesul de autorizare înaintează pe măsura finalizării procedurilor, declara, în septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb.

Ea atrăgea atenţia că sunt două directive europene transpuse în legislaţia din România încă din anul 2008 - una care se referă la deşeurile din industria extractivă, iar cea de-a doua privind responsabilitatea de mediu, pentru care este nevoie să se elaboreze procedurile.

"În ceea ce priveşte directiva privind deşeurile din industria extractivă, la Ministerul Economiei se află în derulare procedura privind stabilirea obligaţiei de mediu. În momentul în care aceasta va fi finalizată, vom face paşii următori", spunea Rovana Plumb, neputând preciza în ce măsură procesul autorizării proiectului de la Roşia Montană va mai înainta în acest an.

Ea mai afirma că proiectul de la Roşia Montană este unul de interes naţional, care "necesită o abordare cu multă seriozitate şi maximă responsabilitate".

Proiectul minier Roşia Montană este dezvoltat de Roşia Montantă Gold Corporation, al cărei acţionar principal este Gabriel Resources.

La Roşia Montană, judeţul Alba, se află cel mai important zăcământ de aur din România. Acesta, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, a fost concesionat în vederea exploatării către compania RMGC. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social. Statul, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.