Peste 80% dintre români sunt îngrijoraţi de corupţie, salarii şi prăpastia dintre bogaţi şi săraci

Studiul despre starea naţiunii a fost realizat în septembrie, la nivel naţional, de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), fiind analizate cele mai mari îngrijorări şi probleme ale românilor.

Potrivit rezultatelor studiului, printre cele mai mari îngrijorări ale românilor se află nivelul corupţiei, salariile, sistemul de sănătate şi prăpastia dintre oamenii bogaţi şi cei săraci, în legătură cu care sunt îngrijoraţi peste 80% dintre respondenţi. Aceste îngrijorări sunt urmate de cele privind sistemul de pensii, şomajul, poluarea sau starea mediului înconjurător, se arată într-un comunicat al IRES.

Cea mai importantă problemă a României identificată de respondenţi este lipsa locurilor de muncă.

Lipsa banilor şi starea materială în general este identificată de respondenţi ca fiind cea mai mare problemă personală (23%). Şi starea precară de sănătate constituie cea mai importantă problemă personală pentru o cincime dintre români. Lipsa locurilor de muncă este cea mai mare problemă a 12% dintre respondenţi, în timp ce pe 8% îi supără pensia prea mică, pe 7% salariul prea mic, iar 4% sunt îngrijoraţi pentru viitorul copiilor.

Situaţia economică a ţării este percepută ca fiind proastă sau foarte proastă în acest moment de către 81% dintre respondenţi, în timp ce doar 15% consideră că aceasta este bună sau foarte bună.

Şcolaritatea pare a fi un determinant al îngrijorării persoanelor faţă de propria situaţie economică. În ceea ce priveşte persoanele care s-au declarat foarte îngrijorate în acest sens, proporţia lor creşte cu cât şcolaritatea este mai scăzută.

Îngrijorarea faţă de situaţia economică a copiilor sau a nepoţilor este mai mare în rândul femeilor, al persoanelor cu studii medii şi elementare, al persoanelor care locuiesc în mediul rural şi rezidenţilor din Moldova. În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de sănătate, distribuţia în funcţie de gen relevă o proporţie mai ridicată a femeilor care dau acest răspuns.

Rezultatele studiului mai arată că femeile sunt mai îngrijorate decât bărbaţii de sistemul de pensii (bărbaţi - 45,1%, femei - 55,6%). În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de pensii, distribuţia pe vârste indică o proporţie mai mare a acestui tip de răspuns în rândul persoanelor între 51 şi 65 de ani (64%), fapt care poate fi explicat de apropierea de vârsta de pensionare.

Femeile declară în proporţie mai mare decât bărbaţii că sunt foarte îngrijorate de salarii (55,1% femei faţă de 39,1% bărbaţi). Dintre respondenţii care se declară foarte îngrijoraţi în privinţa salariilor, cea mai mare proporţie o reprezintă persoanele cu studii medii (54,9%), urmate de persoanele cu studii elementare (49,2%) şi de cele cu studii superioare (36,9%).

Şi în ceea ce priveşte şomajul, femeile, spre deosebire de bărbaţi, şi persoanele cu studii medii şi elementare, faţă de cele cu studii superioare, manifestă o îngrijorare foarte mare într-o mai mare proporţie.

Mai mult de jumătate dintre români (58%) cred că situaţia economică actuală a ţării este mai proastă sau mult mai proastă decât cea existentă înainte de 1989. Românii sunt totuşi optimişti, 52% dintre ei considerând că peste cinci ani economia ţării va merge mai bine, în timp ce 11% consideră că aceasta va fi la fel, iar 26% sunt de părere că va fi mai proastă.

Situaţia economiei ţării îi îngrijorează pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani în măsură mai mică decât pe persoanele care au depăşit această vârstă. Referitor la acelaşi aspect, autorii studiului arată că sunt diferenţe în funcţie de şcolaritatea respondenţilor, respectiv îngrijorarea scade cu cât oamenii au studii mai înalte. Femeile manifestă o îngrijorare mult mai mare (31,7%) în ceea ce priveşte situaţia economică personală decât bărbaţii (18,6%).

Există mai mulţi români nefericiţi decât fericiţi (47% faţă de 40%), în timp ce 12% dintre români nu se consideră nici fericiţi, nici nefericiţi. Potrivit studiului, românii că cred că majoritatea conaţionalilor (63%) sunt mai nefericiţi decât înainte de 1989.

Respondenţii mai tineri se declară fericiţi în măsură mai mare decât cei mai în vârstă. Categoria persoanelor cele mai nefericite este cea a celor între 51 şi 65 de ani. Persoanele cu studii superioare sunt mai fericite (51,7%) decât cele cu studii elementare (24,1%) şi cele cu studii medii (38,2%).

De asemenea, 73% dintre români l-ar sfătui pe un tânăr care are şanse să îşi găsească un loc de muncă în străinătate să plece, în timp ce doar 25% l-ar sfătui să rămână în România.

Opt din zece români cred că majoritatea oamenilor încearcă să profite de pe urma celorlalţi, în timp ce patru din zece nu se simt în siguranţă. Motivele pentru care românii nu se simt în siguranţă sunt infracţionalitatea (30%), greutăţile financiare (27%), nesiguranţa locului de muncă (8%), lipsa încrederii în oameni (6%), corupţia (4%), problemele cu care se confruntă ţara (4%), problemele de sănătate sau vârsta înaintată (3%), precum şi conducerea ţării (1%).

Mai mult de 90% dintre respondenţi sunt de părere că majoritatea oamenilor bogaţi din România au făcut avere în mod necinstit, în timp ce doar 4% consideră că aceştia au făcut avere în mod cinstit.

Totodată, 94% dintre persoanele intervievate consideră că în momentul de faţă este greu sau foarte greu să îţi cumperi o casă în România, la fel, 93% crezând acelaşi lucru despre a câştiga mulţi bani. 9 din 10 români consideră că este greu sau foarte greu să creşti un copil fără să îi lipsească nimic. 86% sunt de părere că este greu sau foarte greu să ai un trai decent, la fel 79% când este vorba de a înainta o plângere atunci când drepturile îţi sunt încălcate şi 74% când este vorba de a-ţi deschide o afacere.

Studiul mai arată că 63% dintre români consideră că un salariu de maximum 2.000 de lei ar permite unei persoane un trai decent în România, în timp ce 23% consideră că suma ideală ar fi între 2001 şi 3.000 de lei , 7% că aceasta este între 3.001 şi 4.000 de lei, iar 3% consideră că aceasta ar trebui să depăşească 4.000 de lei.

O pensie care să permită un trai decent este, potrivit rezultatelor studiului, de sub 1.500 de lei pentru 62% dintre români, în timp ce pentru 23% aceasta ar trebui să se situeze între 1.501 şi 2.000 de lei, iar 9% consideră că ar trebui ca această sumă să fie între 2.001 şi 3.000 de lei.

În ultimul an, doar 13% dintre români consideră că ar fi avut tot ce le-a trebuit, în timp ce 8% consideră că au avut destul de mult din ceea ce le-a trebuit. Totodată, 45% au simţit că le-au lipsit unele lucruri, iar 32% cred că le-au lipsit foarte multe lucruri.

Aproximativ 85% dintre românii care cred în Dumnezeu (95%) se bazează în mare sau foarte mare măsură pe ajutorul divin atunci când au greutăţi, iar 45% sunt de părere că lucrurile ar merge mai bine în România dacă liderii religioşi s-ar implica în politică (20% - sigur da, 25% probabil da).

Totodată, potrivit studiului, 70% dintre persoanele intervievate declară că sunt interesate de ştirile şi informaţiile despre ceea ce se întâmplă în ţară, în timp ce 29% declară că acestea le interesează în mică sau foarte mică măsură. În cazul femeilor, interesul pentru aceste informaţii este mai redus decât în cazul bărbaţilor, la fel în rândul persoanelor sub 35 de ani, comparativ cu cele mai în vârstă.

Ancheta a fost realizată telefonic, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.383 de indivizi de peste 18 ani, marja de eroare fiind de plus/minus 2,7%.