Peste o mie de credincioşi, la hramul Mănăstirii "Românilor de Pretutindeni" de la Izvoru Mureşului - FOTO

Credincioşii, între care unii îmbrăcaţi în costume populare româneşti, s-au adunat în curtea Mănăstirii de la Izvoru Mureşului încă de vineri şi au asistat la prohodul Adormirii Maicii Domnului şi la priveghi, ocolind biserica în genunchi şi pe coate, potrivit obiceiului.

Slujba de Sfânta Maria Mare a fost oficiată de PS Gurie, episcopul Devei şi Hunedoarei, de PS Emilian Lovişteanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, şi de PS Andrei, episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, precum şi de un sobor de preoţi, în altarul de vară, recent ridicat şi încă neterminat, înconjurat la bază de flori, iar în partea superioară de un drapel tricolor de mari dimensiuni.

Românii de peste hotare, care au participat timp de o săptămână la lucrările celei de-a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară din localitate, au spus că slujba a fost ca un "balsam pentru suflet", în special pentru cei din Valea Timocului (Serbia).

"Noi, românii din Timoc, nu beneficiem de slujbă în biserică în limba română, aşa că aici, la Izvoru Mureşului, unde venim în fiecare an să ne întâlnim cu fraţii noştri din România şi din alte ţări, e o mare bucurie să auzim slujba în limba română. Să ne rugăm lui Dumnezeu împreună cu preoţii de aici este balsam pentru suflet, este impresionant", a spus Predrag Balasevici, adăugând că dorinţa cea mai mare a lor este să poată "vreodată" să se bucure "de lucrurile pe care orice om de pe pământ trebuie să le aibă: biserica proprie şi preoţii care să slujească în limba ţării mamă".

Alături de ei, s-au rugat români veniţi din Italia şi Spania, dar şi din Republica Moldova.

"E o zi cu totul specială, împreună cu românii din jurul graniţelor ţării şi din Blacani gustăm din unirea noastră viitoare. De fapt, în unire, în spirit, în inimi suntem cu toţii uniţi, dar servicii divine de felul acesta şi bucuria comuniunii, aflării împreună, ne fac să pregustăm din această viitoare unire pe care o merităm, în demnitate şi libertate, aşa cum s-au rugat preasfinţiţii şi preacucernicii părinţi astăzi, aici, la Izvoru Mureşului", a afirmat Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei "Răsăritul Românesc" din Chişinău.

La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a spus că Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" reprezintă "şi inima României şi inima românilor de pretutindeni".

"Ea va rămâne mereu un reper al credinţei strămoşeşti ortodoxe şi al românităţii, pe care o dorim de fiecare dată prezentă în fiecare cuvânt, în fiecare gând, în fiecare inimă a celor care participă la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului", a susţinut el.

PS Andrei, episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, i-a binecuvântat şi le-a mulţumit românilor din afara graniţelor că nu îşi abandonează credinţa străbună.

"Astăzi, când prăznuim Adormirea Maicii lui Dumnezeu, un gând de preţuire şi de binecuvântare se îndreaptă către toţi românii de pretutindeni şi în special către cei din Valea Timocului, care, neavând biserici în limba română, strigă la Dumnezeu în dulcele grai valah; le mulţumim pentru răbdarea că trăiesc pe acele plaiuri, le mulţumim pentru dragostea cu care se apleacă asupra fraţilor lor din România, le mulţumim pentru dragostea cu care nu părăsesc credinţa noastră preavoslavnică", a spus PS Andrei.

În cadrul Sfintei Liturghii, stareţa Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului", Miriam, a fost ridicată la rangul de stavroforă şi a primit Crucea lui Cristos, în semn "de preţuire, de întărire pentru toţi vieţuitorii sfântului aşezământ monahal" şi de recunoaştere a activităţii sale pastorale.

La finalul slujbei, credincioşii au fost invitaţi la o agapă creştinească, în curtea mănăstirii, iar cei grăbiţi au primit la pachet sarmale şi cozonac.

Mănăstirea de la Izvoru Mureşului, ctitorie a fostului arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei IPS Ioan Selejan, acum mitropolit al Banatului, a fost întemeiată în anul 1996, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".

În 15 august 2000, biserica a fost sfinţită de PF Teoctist, care, datorită peisajului şi florilor cu care maicile împodobesc ferestrele şi curtea mănăstirii, a atribuit ansamblului religios de la poalele Hăşmaşului Mare supranumele de "Grădina Maicii Domnului".

Lăcaşul de cult adăposteşte o raclă cu o parte din moaştele Sfântului Ierarh Nicolae şi are cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România, toate clădirile fiind împodobite în interior cu picturi bogate prin tematică şi culoare, suprafaţa totală de frescă depăşind 2.000 de metri pătraţi.