Peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei şi 150.000 adorm flămânzi

Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiţii materiale extrem de precare, acest procente reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%. De asemenea, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie, arată datele unui raport realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

Potrivit aceloraşi date, România are cea mai mare rată a sărăciei relative persistente din Uniunea Europeană. În anul 2017, 19,1% din populaţie avea venituri sub pragul de sărăcie şi se aflase în aceeaşi situaţie în cel puţin doi din cei trei ani anteriori. În cazul copiilor, rata sărăciei persistente era de 28,8% în 2017. Deşi în scădere, conform celor mai recente date estimate Eurostat, România rămâne statul european cu cea mai mare diferenţă la indicatorul sărăciei sau excluziunii sociale între copii şi totalul populaţiei.

O altă cifră îngrijorătoare este legată de faptul că 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi, iar statistica include doar copiii care trăiesc în mediul rural şi a fost calculată pe baza unui studiu din 2018, în care 3% dintre copii au răspuns că se culcă flămânzi în fiecare seară, şi încă 5% uneori, se arată în raport. Cei mai expuşi riscului sunt, de departe, copiii care au doi sau mai mulţi fraţi.

Totodată, datele raportului indică şi faptul că România înregistrează şi cea mai mare rată a mortalităţii în rândul copiilor din Uniunea Europeană, cu un capitol separat al mortalităţii sub un an.

Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii de două ori mai mare decât media Uniunii pentru populaţia între 0-19 ani. Astfel, în România, rata mortalităţii în 2017 a fost de 61,69 la 100.000 copii şi adolescenţi, în timp ce media Uniunii Europene a fost de două ori mai mică, 31,60 la 100.000.

În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, în 2018, în România s-au înregistrat 1.214 de decese ale copiilor sub un an, cu o rată a mortalităţii infantile (numărul deceselor raportat la 1.000 de naşteri) de 6,5‰. Mai mult de jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viaţă (mortalitate neonatală), arată datele raportului.

Potrivit aceleiaşi surse, analiza factorilor favorizanţi realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică arată că o parte din aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare ante-natală, care ar fi permis atât intervenţii în sarcină, cât şi direcţionarea sarcinilor cu complexitate mare către unităţi echipate corespunzător.

Ratele mortalităţii infantile variază puternic la nivelul judeţelor, judeţele cu cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile în 2018 fiind Dâmboviţa (2,9‰), Ilfov (4,1‰), Arad şi Timiş (4,5‰), Iaşi şi Alba (4,8‰) şi mun. Bucureşti (3,6‰). La polul opus, cu rate ale mortalităţii de trei şi de două ori mai mari, se află Tulcea (15,5‰), Botoşani (12,9‰), Sălaj (11,5‰), Călăraşi (11,2‰) şi Caraş-Severin (10‰), se menţionează în raport.

Educaţia şi vârsta mamei sunt două dintre elementele principale care influenţează în mod direct procentul deceselor pentru copiii sub un an. Procentul cel mai mare de decese ale copiilor sub un an se înregistrează pentru mamele fără educaţie şi cele care au terminat doar şcoala primară, acesta scăzând ca funcţie a nivelului de educaţie al mamei. Vârsta mamei este de asemenea un factor important, cu rate mari ale mortalităţii atât la mamele adolescente, cât şi la cele peste 40 de ani, arată datele raportului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii şi Avocatul Poporului.

În 2018, în România trăiau 3.680.850 de copii, iar la 1 ianuarie 2018, procentul copiilor rezidenţi în mediul rural era cu foarte puţin mai mare decât al copiilor din mediul urban, diferenţa reală fiind de doar 0,32% (13.228) mai mulţi copii în mediul rural, indică datele raportului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii şi Avocatul Poporului.