Părinţii consideră că Legea educaţiei discriminează elevii români faţă de cei din UE

Reprezentanţii părinţilor susţin, într-un comunicat de vineri, că în Legea educaţiei nu este precizat că pentru nivelul fiecărui ciclu se vor stabili obiective măsurabile, astfel încât să se ştie în ce măsură copilul va trebui să-şi formeze competenţele de care se vorbeşte în actul normativ.

Totodată, în opinia părinţilor, centrarea învăţământului pe elev şi creşterea actului educaţional fără o reformă a curriculei, a planului cadru şi a manualelor şcolare nu se realizează prin creşterea numărului de evaluări şi a probelor pentru care se fac acestea sau a scăderii duratei învăţământului liceal, filiera teoretică.

„Liceul teoretic cu durata de trei ani este insuficient pentru dezvoltarea ulterioară a copilului. Performanţa şcolară se realizează în mod special la liceele teoretice. În contextul actualei legi, aceşti copii nu mai au egalitate de şanse şi sunt discriminaţi faţă de cei care vor frecventa un învăţământ tehnologic. Creşterea numărului de discipline pentru susţinerea examenului naţional după finalizarea ciclului obligatoriu cât şi pentru bacalaureat nu ridică în niciun caz calitatea actului educaţional”, susţin reprezentanţii părinţilor.

Facultăţile de Istorie din România îşi exprimă dezacordul faţă de reducerea numărului de ore de istorie. Memoriu adresat ministrului Educaţiei

Aceştia consideră că prevederile din noua Lege a educaţiei duc la creşterea presiunii pe copil, şi nu a centrării învăţământului pe elev. De asemenea, evaluarea pe parcursul ciclului de învăţământ este „trimisă în derizoriu” dacă, la final, elevul este evaluat la atât de multe discipline.

„Introducerea testelor transdisciplinare fără reforma curriculei şi a resursei umane, fără ca elevul să fie interesat în dezvoltarea sa ulterioară de toate acele discipline va încuraja fenomenul meditaţiilor şi fraudei. Ponderea crescută a portofoliului pentru admiterea la liceu încurajează partea subiectivă a evaluării”, se mai arată în comunicat.

Sursa citată precizează că responsabilizarea şi implicarea părinţilor nu poate fi realizată printr-o componentă a Consiliilor de Administraţie (CA) de 51 la sută cadre didactice. Astfel, CA pot fi ţinute în continuare fără prezenţa părinţilor, pentru că şedintele pot fi constitutive şi cu o prezenţă de 51 de procente.

„Părintele este cel care răspunde în faţa legii pentru copilul său, părintele este cel care are responsabilitatea asigurării întreţinerii şi educaţiei, respectării drepturilor copilului său. Tot părintele este cel care plăteşte sancţiunile pentru ce face sau nu face copilul său. Responsabilizare prin amenzi şi fără a-i da dreptul să participe, cu posibilitatea de a-şi spune un punct de vedere, la deciziile care se iau pentru copilul său nu sunt soluţii democratice într-o ţara membră a UE”, scriu reprezentanţii asociaţiilor de părinţi.

Totodată, aceştia susţin că în noua Lege a educaţiei nu sunt precizate sancţiunile care se pot aplica Ministerului Educaţiei atunci când, prin politici educaţionale, decizii, metodologii şi regulamente, încalcă dreptul la o educaţie de calitate a copilului.

Deputaţii au adoptat, miercuri, proiectul Legii educaţiei, cu 181 de voturi „pentru” şi 95 „împotrivă”. Împotriva Legii Educaţei au votat deputaţii PSD şi PNL, care au anunţat, prin reprezentanţii lor, că se vor exprima împotrivă şi au argumentat votul.