Petroşani: Şase lideri sindicali au intrat în greva foamei pentru situaţia gravă din minerit

Potrivit preşedintelui Sindicatului Muntele, Petre Nica, şase lideri sindicali au declanşat greva foamei, vineri, în curtea Complexului Energetic Hunedoara (CEH) din Petroşani pentru a atrage atenţia guvernanţilor asupra problemelor cu care se confruntă CEH şi care ar putea duce la închiderea tuturor minelor din Valea Jiului, dar şi a celor două termocentrale de la Paroşeni şi Mintia.

"Şase lideri din conducerea Sindicatului Muntele au intrat în greva foamei, acţiunea având ca scop atragerea atenţiei asupra situaţiei deosebit de grave în care se află angajaţii CEH, dar şi asupra instabilităţii economice şi energetice pe care o poate provoca orice decizie guvernamentală care nu va fi fundamentată pe o analiză reală şi durabilă", a declarat Petre Nica, preşedintele Sindicatului Muntele.

Acesta susţine că reprezentanţii Sindicatului Muntele fac, în acest fel, apel la Guvernul României să trateze cu responsabilitate şi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara, structură energetică de siguranţă naţională.

"Atragem atenţia asupra a patru probleme grave cu care se confruntă CEH. Prima este neacordarea ajutoarelor de stat de 167 de milioane de lei pentru achiziţia de certificate de carbon, după ce Comisia Europeană a descoperit că, în perioada 2007-2011, termocentralele Mintia şi Paroşeni au beneficiat de subvenţie mascată a preţului pentru energia electrică. Practic, s-a vândut energie electrică la Hidroelectrica la un preţ mai mare decât cel la care Hidroelectrica a vândut mai departe. Prejudiciul este de 26,5 milioane de lei, la care s-au adunat penalităţi şi dobânzi. Pentru ca CEH să beneficieze de ajutor de stat trebuie să retuneze aproximativ 40 de milioane de lei înainte, sumă de care nu dispune. La Bucureşti se încearcă găsirea unei soluţii, însă timpul e scurt până în 30 aprilie", a declarat Nica.

Potrivit liderului sindical, o a doua problemă este încercarea Guvernului de a separa activitatea energetică de cea mineră în cadrul CEH.

"Separea activităţii energetice de cea minieră ne-ar aduce din nou în anul 2012, iar singura soluţie de supravieţuire pentru minele rămase deschise din Valea Jiului ar fi pentru trei ani prin intermediul programul de închidere a minelor şi apoi gata. Termocentralele sunt şi ele sub acelaşi risc de închidere. Spre exemplu, termocentrala Mintia e construită pentru a funcţiona cu cărbune din Valea Jiului. Termocentrala Mintia are credite de peste 100 de milioane de euro, motiv pentru care nu mai poate contracta alte credite cu care să se retehnologizeze pentru alt cărbune", a mai spus Petre Nica.

O a treia problemă semnalată de liderii Sindicatului Muntele, care a dus la declanşarea grevei foamei, este că producătorii de energie pe bază de cărbune concurează cu producătorii de energie subvenţionată.

"Producătorii de energie pe bază de cărbune din România sunt obligaţi să concureze pe piaţa de energie cu producătorii de energie regenerabilă subvenţionaţi de cetăţenii ţării cu sute de milioane de euro pe an. Se ştie că în facturile de energie electrică sunt trecute sumele cu care fiecare cetăţean al României subvenţionează energia regenerabilă. Mai mult, noi, producătorii de energie pe bază de cărbune, stăm în piaţa concurenţială cu alţi producători din domeniul hidro, nuclear sau pe gaz, care din punct de vedere tehnologic pot produce energie la preţ mai mic. Noi asigurăm securitatea sistemului energetic naţional şi cu toate acestea suntem obligaţi să vindem energie electrică în pierdere", a mai declarat Nica.

Acesta reclamă lipsa de reactie a statului faţă de deciziile luate de conducerile numite politic la CEH.

"O altă problemă care ne-a adus în situaţia actuală a fost lipsa de reacţie a statului şi a organismelor din subordine în faţa falimentării CEH de către directori numiţi pe criterii politice cu implicarea parlamentarilor de Hunedoara care fac parte din partidul aflat la putere", a mai spus Nica.

Potrivit acestuia, cei şase lideri sindicali vor rămâne în greva foamei timp de 24 de ore pentru a atrage atenţia asupra situaţiei, singura soluţie care ar duce la renunţarea la acestă formă de protest în acest interval ar fi găsirea unei soluţii în urma unei discuţii între conducerea CEH şi Guvern.

Comisia Europeană (CE) a aprobat temporar un ajutor în valoare de circa 38 milioane de euro pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, deţinut de Ministerul Energiei.

"Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane de lei (aproximativ 37,7 milioane de euro) care urmează să fie acordat de autorităţile române Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică şi termică deţinut de stat din România, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să îşi desfăşure în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni", potrivit unui anunţ al CE din 21 aprilie.

Guvernul va acorda complexului energetic împrumuturi pe termen scurt care să îi permită să îşi plătească creditorii şi să îşi menţină activităţile de exploatare până când va fi în măsură să prezinte un plan de restructurare.

La sfârşitul celor şase luni, producătorul de cărbune şi electricitate va rambursa ajutorul sau România va notifica un plan de restructurare, care va stabili măsurile de asigurare a viabilităţii pe termen lung a companiei.

Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 şi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate, mai arăta CE.

Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroşani, judeţul Hunedoara, deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are aproximativ 6.500 de angajaţi.