PF Daniel - cinci ani de patriarhat, dominat de hotărârea fermă pentru construirea Catedralei

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), un om al acestor vremuri, cum îl descria PF Teoctist pe succesorul său, fără să-l nominalizeze, a dovedit, în cei cinci ani de la întronizare, că pentru a conduce Biserica trebuie să ai, pe lângă har, şi pregătire religioasă, un dezvoltat simţ practic şi să fii un bun manager. Altfel, într-o societate secularizată, Biserica devine tot mai vulnerabilă.

În acest context, o primă grijă a lui PF Daniel a fost realizarea unui grup de presă propriu, care să poată transmite mesajele Bisericii atât în rândul clericilor, cât şi al mirenilor. Nu era o noutate, întrucât Radio Trinitas funcţiona la Iaşi de pe vremea când PF Daniel era Mitropolit al Moldovei. Nu este o noutate nici în rândul Bisericilor altor culte, fiecare având propriul grup de comunicare.

O dată rezolvată problema comunicării la toate nivelurile video, audio, presă scrisă şi agenţie de ştiri, PF Daniel şi-a concentrat eforturile pentru construirea Catedralei Mânturirii Neamului, astfel că, la trei ani de la întronizare, putea spune că cea mai mare bucurie pe care o trăia la acel moment era faptul că lucrările viitorul lăcaş au intrat în linie dreaptă. De fapt, toţi cei cinci patriarhi de dinaintea sa au avut acelaşi deziderat.

Tot PF Daniel a început apoi demersurile pentru recuperarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului bisericesc şi nu a ezitat să facă uz de autoritate pentru instituirea rigorii bisericeşti în relaţiile interne şi externe.

Un accent special a fost pus pe misiunea caritabilă social-filantropică, dar şi pe dezvoltarea unor servicii proprii cum ar fi fabrica de lumânări, ca unic producător al BOR, o spălătorie proprie pentru veşminte bisericeşti şi un atelier de croitorie propriu.

Totodată, cooperarea misionară cu Bisericile Ortodoxe surori şi cu alte Biserici, ridicarea în rang a multor eparhii, înfiinţarea de noi eparhii în ţară şi în afara ţării, alegerea unor noi ierarhi, dinamizarea învăţământului teologic, intensificarea activităţilor editoriale şi tipografice, amplificarea misiunii social-filantropice, precum şi mediatizarea vieţii bisericeşti, prin intermediul Centrului de presă Basilica, au fost doar câteva dintre priorităţile patriarhului BOR în cei cinci ani.

Eforturile Preafericirii Sale s-au concentrat şi pe stabilirea priorităţilor BOR pe criterii pastorale, misionare şi sociale, reliefate într-o ordine sistematică.

Totodată, a fost organizate Consiliul Consultativ al Cultelor din România şi Departamentul de manuscrise şi carte veche, fiind reorganizate totodată Biblioteca Sfântului Sinod şi Departamentul de restaurarea şi conservarea colecţiilor de patrimoniu. De asemenea, au fost încheiate mai multe protocoale cu diverse ministere, în interesul elevilor, al sănătăţii oamenilor şi inserţiei pe piaţa forţei de muncă. Astfel, au fost semnate Protocolul de colaborare între Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor cu privire la utilizarea în interesul elevilor a şcolilor închise prin comasare (peste 1.100), Protocolul de Cooperare în domeniul incluziunii sociale încheiat între Patriarhia Română şi Guvernul României, în scopul reglementării acţiunilor de cooperare în domeniul incluziunii sociale, Protocolul de cooperare privind parteneriatul Asistenţă Medicală şi Spirituală.

Tot în cei cinci ani ai lui PF Daniel la şefia BOR, au fost deschise mai multe centre de pelerinaj, iar atelierele şi editurile Patriarhiei Române au intrat într-un amplu proces de retehnologizare şi modernizare firească, ţinând cont de cerinţele actuale. Astfel, atelierele au beneficiat de investiţii în tehnologie performantă şi utilaje de înaltă clasă.

Printre alte acţiuni menite să revigoreze viaţa bisericească din toată Patriarhia Română se numără şi iniţierea următoarelor proiecte editoriale: noua ediţie sinodală a Sfintei Scripturi şi ediţia jubiliară a Liturghierului (2008), o nouă ediţie ilustrată iconic a Sfintei Evanghelii; noua ediţie a Filocaliei române (în 12 volume); reînfiinţarea comisiei patristice Părinţi şi Scriitori Bisericeşti (2008), iniţierea redactării Enciclopediei Ortodoxiei Româneşti; iniţierea unei Istorii a monahismului ortodox român, sub egida Patriarhiei Române şi a Academiei Române ş.a.

Părintele Patriarh a înţeles urgenţa misionară a Patriarhiei, respectiv grija pentru comunităţile româneşti din afară, înfiinţându-se în acest sens eparhii noi în Spania, Italia, Australia, în ţările nordice. În cei cinci ani de patriarhat, Preafericirea Sa a vizitat eparhii româneşti din diaspora, unde a pus piatra de temelie pentru noi biserici sau a sfinţit pe unele deja ridicate. Mai multe vizite canonice în eparhiile ţării noastre, dar şi frăţeşti în eparhii ale Bisericilor ortodoxe surori au fost realizate, în această perioadă, spre întărirea comuniunii ortodoxe.

De asemenea, pornind de la experienţa ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Preafericirea Sa a înţeles necesitatea ca, la nivel de Patriarhie, să existe o preocupare specială pentru misiunea Bisericii prin intermediul mass-media. Centrul de Presă Basilica, cu posturile de radio şi televiziune Trinitas şi publicaţiile "Lumina", este astfel o iniţiativă concretizată cu efecte benefice pentru misiunea Bisericii.

Sub purtarea de grijă a Preafericirii Sale, în Arhiepiscopia Bucureştilor, pe care mai înainte de toate o păstoreşte ca Arhiepiscop, au fost înfiinţate noi parohii şi aşezăminte monahale, au fost derulate nenumărate programe social-filantropice şi au fost amenajate noi centre sociale, cămine, cabinete şi aşezăminte sociale, fiind desfăşurate campanii şi programe de informare pe diverse teme.

Continuând tradiţia pe care a scris-o la Iaşi, din iniţiativa Preafericirii Sale au fost aduse din străinătate moaşte şi relicve de sfinţi şi au fost canonizaţi mai mulţi cuvioşi şi ierarhi români etc. De asemenea, mari ierarhi ortodocşi, ca Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului - Noua Romă şi Patriarh Ecumenic sau Preafericitul Teodor al II-lea, Patriarhul Alexandriei al întregii Africi, au vizitat Patriarhia Română la invitaţia Preafericirii Sale.

Cei cinci ani la conducerea BOR nu au fost însă lipsiţi de probleme şi tensiuni. În martie 2008, PF Daniel a fost operat după ce şi-a fracturat glezna stângă la finalul Sfintei Liturghii, în timp ce urca scările spre reşedinţa patriarhală. Tot în primul an de patriarhat al lui PF Daniel, lumea bisericească a fost tulburată de gestul mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, care s-a împărtăşit la greco-catolici, şi de cel al episcopului de Oradea, Sofronie Drincec, care a sfinţit apele de Bobotează împreună cu episcopul greco-catolic Virgil Bercea.

Un alt eveniment nedorit s-a produs în mai 2011, Patriarhia Ierusalimului a anunţat ruperea relaţiilor cu Patriarhia Română, motivul invocat fiind nerespectarea canoanelor privind construirea unui aşezământ românesc la Ierihon. Concret, Patriarhia Ierusalimului i-a trimis lui Daniel o scrisoare în care l-a anunţat că Sf. Sinod a hotărât întreruperea pomenirii Patriarhului Daniel al României şi caterisirea reprezentantului Patriarhiei Române la Ierusalim, Arhimandritul Ieronim Creţu, ca urmare a construirii locului de găzduire a pelerinilor fără încuviinţarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, sub omoforul căreia se află bisericile ortodoxe din Ţara Sfântă, încălcându-se astfel hotărârile Sinoadelor Ecumenice şi Locale. Hotărârea unilaterală a fost luată deşi fostul Patriarh al Ierusalimului îi dăduse aviz lui PF Teoctist, predecesorul lui Daniel, pentru lăcaşul de la Ierihon.

Tot în 2011, zeci de timişoreni din diverse medii au protestat în mai multe rânduri faţă de decizia Sf. Sinod al BOR de a retrage mitropolitului Banatului, IPS Nicolae Cornenu, dreptul de semnătură, dar şi pe cel de a se ocupa de treburile administrative ale eparhiei, decizia fiind luată din cauza starea sănătăţii acesutia. Comunitatea locală i-a cerut lui PF Daniel să intervină şi să-l repună în drepturi pe IPS Nicolae, însă Patriarhul nu a putut interveni pentru că, potrivit statutului BOR, deciziile nu sunt luate de Patriarh, ci de Sf. Sinod.

PF Daniel, cel de-al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, s-a născut la 22 iulie 1951 în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş.

De-a lungul celor peste 30 de ani de activitate academică şi a celor 22 de arhierie, Patriarhul românilor ortodocşi a deţinut numeroase funcţii şi a fost onorat cu multe distincţii şi titluri, printre care cel de Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi străinătate. De asemenea, Preafericitul Părinte Daniel este cetăţean de onoare al mai multor oraşe din ţară.

Duminică, aniversarea celor cinci ani de la întronizare începe cu slujba Sfântei Liturghii, oficiată în Catedrala Patriarhală de PF Daniel, înconjurat de ierarhii membri ai Sfântului Sinod al BOR.

După Sfânta Liturghie, de la ora 11:30, se face Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române, a poporului român şi a Preafericirii Sale în cei cinci ani de slujire patriarhală.

În continuare, de la ora 12:30, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, are loc un popas aniversar în timpul căruia sunt prezentate mesajele de felicitare ale autorităţilor de stat centrale şi locale, precum şi cele din partea altor instituţii publice.

De la ora 13:00, în Aula Magna "Teoctist Patriarhul" din Palatul Patriarhiei, se desfăşoară un moment aniversar care cuprinde prezentarea filmului documentar "Continuitate şi înnoire" realizat de Trinitas TV şi lansarea albumului "5 ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Daniel al României", apărut la Editura Basilica a Patriarhiei Române, precum şi a volumului "5 ani de slujire în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei", apărut la Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.

Cu aceeaşi ocazie, va fi lansat albumul aniversar "Cinci ani de patriarhat ai PF Daniel: Continuitate şi Înnoire. 30 septembrie 2007 - 30 septembrie 2012", creat de Secţia de grafică şi gravură mecanică, Secţia de obiecte din filigran, Secţia de turnătorie obiecte din argint şi din aur, Secţia de emailat la rece şi Secţia pentru racle.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)