Video PF Daniel, întronizat în scaunul de patriarh (VIDEO)

Primii care au sosit pentru a participa la ceremonie, cu o oră înainte de începerea acesteia, au fost foştii şefi ai statului Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Lor li s-au adăugat preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor, Regele Mihai, Principesa Margareta şi Prinţul Radu de Hohenzolern Veringen, prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu şi membrii Cabinetului, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, parlamentari şi înalţi funcţionari publici.

Cu puţin timp înainte de începerea ceremoniei a venit şi preşedintele Traian Băsescu.

Încă de dimineaţă, zeci de credincioşi care au urcat Dealul Mitropoliei au fost invitaţi să urmărească, pe ecranele instalate în jurul Catedralei, Sfânta Liturghie.

Ceremonia de duminică, de întronizare a succesorului Patriarhlui Teoctist - care a condus Biserica în ultimele două decenii - este prima de acest fel care are loc după perioada comunistă, când manifestaţiile de acest fel erau interzise.

Ea cuprinde un Te Deum de întronizare, citirea Gramatei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înmânarea însemnelor patriarhale de către mitropoliţi, aşezarea în tronul patriarhal, un cuvânt rostit în numele Sfântului Sinod al BOR de către ÎPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, apoi cuvântul PF Daniel.

Accesul credincioşilor în Catedrala Patriarhală a fost interzis pe durata ceremoniei de întronizare a PF Daniel.

Va urma semnarea Actului din Condica de Aur a Patriarhiei Române - în Palatul Patriarhiei, şedinţa solemnă a Sfântului Sinod pentru prezentarea mesajelor oficiale de felicitare - în Aula Palatului Patriarhiei.

După-amiază, preşedintele Traian Băsescu va decerna - la Palatul Cotroceni, noului patriarh, Ordinului Naţional Steaua României în Grad de Mare Cruce.

Noul patriarh va avea titulatura "Prea Fericirea Sa, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române".

Cel de al şaselea patriarh, pe numele său de mirean Daniel Ciobotea, s-a născut pe 22 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara (judeţul Timiş), ca al treilea copil în familia învăţătorului Alexie şi Stela Ciobotea. La 23 de ani, el a obţinut diploma de licenţă în teologie şi după doi ani pleacă în Franţa, unde obţine două doctorate. În 1987 a intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria, unde a fost hirotonit ieromonah. Pe 1 martie 1990 a fost ales în rangul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, iar în luna iulie a aceluişi an a fost înscăunat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Prea Fericitul Daniel, care până la învestire a fost şi locţiitor de patriarh, după moartea lui Teoctist, va purta aceleaşi însemne arhiereşti ca ale întâistătătorilor din celelalte Biserici Ortodoxe, dar va continua tradiţia veşmintelor albe, specifice patriarhilor români.

Însemnele arhiereşti pe care le va purta patriarhul Daniel, duminică, la întronizare, sunt mitra, engolpioanele, crucea pectorală, toiagul păstoresc şi mantia, acestea având o semnificaţia aparte, păstrată aproape neschimbată din primele veacuri creştine.

Mitra este folosită de arhierei pentru acoperirea capului, având forma coroanei sau diademei purtate de împăraţii bizantini. Mitra simbolizează "cununa de spini a Mântuitorului, precum şi mahrama de pe capul Lui" şi reprezintă demnitatea slujirii împărăteşti a Mântuitorului, precum şi vrednicia primită de arhiereu de la Hristos ca principal săvârşitor al celor sfinte.

Engolpionul este o insignă arhierească de forma unei iconiţe-medalion, confecţionată din email, aur sau argint şi îl înfăţişează pe Mântuitor sau pe Maica Domnului, fiind un accesoriu specific Bisericilor Ortodoxe. Arhiereii poartă engolpionul atât în timpul serviciului divin, cât şi în viaţa de toate zilele şi simbolizează pecetea şi mărturisirea credinţei din inimă. Când are pe el reprezentat chipul Maicii Domnului, simbolizează puterea mijlocitoare şi ocrotitoare a Prea Sfintei Fecioare Maria, căreia i se încredinţează.

Crucea pectorală este o insignă a demnităţii arhiereşti, pe care episcopul o poartă la piept nu numai în timpul serviciului divin, ci şi în timpul vieţii de zi cu zi. În Biserica Ortodoxă Română, dreptul de a purta cruce în permanenţă îl are numai arhiereul, care o poate acorda ca o distincţie şi preoţilor. Crucea pectorală simbolizează Crucea lui Hristos, semn al biruinţei asupra păcatului şi a morţii.

Cârja sau toiagul păstoresc simbolizează puterea de a păstori Biserica şi autoritatea pastorală a arhiereului. Arhiereii primesc cârja ori de câte ori intră în biserică şi slujesc, iar când asistă numai la serviciul divin, ei rămân cu cârja pastorală obişnuită (mai simplă), pe care o poartă şi în afara bisericii.

Cârja sau toiagul păstoresc este un baston înalt, confecţionat din lemn sau metal, împodobit cu plăcuţe de aur, fildeş sau argint. La capătul de sus se termină cu doi şerpi încrustaţi peste care se suprapune un glob surmontat de o mică cruce. Pe mânerul toiagului se înfăşoară de obicei o maramă cusută cu fir pentru a fi mai uşor de purtat. Cei doi şerpi de la capătul de sus al cârjei simbolizează înţelepciunea arhiereului. În întregimea ei, cârja simbolizează Crucea Mântuitorului Iisus Hristos în numele căruia slujeşte arhiereul.

Mantia este un veşmânt lung şi larg de culoare purpurie, fără mâneci, ca o pelerină bogată, îmbodobită pe laturi cu nişte benzi numite fâşii. Mantia îşi are originea în mantaua monahală de odinioară, adoptată ca însemn arhieresc, deoarece episcopii sunt recrutaţi din rândurile călugărilor. Mantia simbolizează puterea şi plenitudinea slujirii arhiereului.

Patriarhul, pentru a se deosebi de mitropoliţi şi de ceilalţi episcopi (care poartă o cruce şi un engolpion cu Mântuitorul sau cu Maica Domnului), poartă două engolpioane (unul cu Mântuitorul şi unul cu Maica Domnului).

Aproximativ şapte sute de lucrători ai Ministerul Internelor şi Reformei Administrative asigură buna desfăşurare a ceremoniei religioase de întronizare a celui de al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, 430 de jandarmi, cu 38 de maşini, asigură ordinea şi siguranţa publică în locul de desfăşurare a ceremoniilor religioase, în zonele limitrofe şi pe traseele care duc la Palatul Patriarhal, urmărind cu precădere desfăşurarea normală a activităţilor programate, prevenind aglomerările de persoane şi crearea busculadelor de moment.

Jandarmii bucureşteni au luat măsuri suplimentare de ordine publică şi în gări şi pe magistralele de metrou ce duc spre locul de desfăşurare a ceremoniilor religioase.

Totodată, peste 150 de poliţisti, cu 45 maşini, acţionează în Bucureşti pentru menţinerea ordinii publice pe traseele de venire şi plecare a credincioşilor, precum şi pentru prevenirea infracţiunilor judiciare în zonele din apropierea Palatului Patriarhal, aerogărilor, gărilor şi staţiilor de metrou.

În acelaşi timp, 40 de lucrători din Poliţia Rutieră asigură fluidizarea traficului rutier, atât în zona Dealului Patriarhiei, cât şi pe rutele de deplasare ale coloanelor oficiale ale demnitarilor români şi străini, participanţi la procesiune.

De asemenea, 60 de pompieri din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti acţionează, cu opt autospeciale, pentru prevenirea evacuarea persoanelor (daca va fi cazul), stingerea incendiilor la locul de desfăşurare a festivităţilor religioase, precum şi pentru intervenţia operativă în cazuri care impun descarcerarea sau evacuarea în situaţii de urgenţă.