Piaţa de autovehicule electrice intră pe o traiectorie de creştere accelerată. Studiu

Ponderea vehiculelor electrice în totalul înmatriculărilor de autoturisme noi aproape s-a dublat în 2021 faţă de 2020, atingând un nou record de 7.3% ceea ce poziţionează România în faţa unor ţări precum Statele Unite, Japonia sau Coreea de Sud. Cu toate acestea, România rămâne sub pieţele majore din Europa (care au atins un nivel mediu de 18% în aceeaşi perioadă) în ceea ce priveşte ponderea înmatriculărilor electrice.

Marii producători îşi diversifică portofoliul de autovehicule cu propulsie electrică şi lansează variante PHEV ale modelelor populare pe combustie internă, precum şi variante noi pur electrice. Astfel, oferta locală a crescut cu circa 30% faţă de 2020, ajungând la un total de aproximativ 125 de modele electrice (EV şi PHEV). Dacia Spring a fost de departe cel mai popular model din 2021, reprezentând aproape jumătate din totalul înmatriculărilor de EV-uri, în ciuda lansării relativ târzii, cu primele livrări în octombrie. În segmentul PHEV, SUV-urile şi vârfurile de gamă reprezintă majoritatea modelelor noi.

Szabolcs Nemes, Partener în cadrul Roland Berger Bucureşti, consideră că tranziţia către combustibili alternativi devine din ce în ce mai accelerată şi evidentă. Decarbonizarea este un aspect pe care fiecare companie începe să îl includă în strategie. Contextul energetic amplifică şi mai mult nevoia de limitare a dependenţei de combustibili fosili, în timp ce consumatorii se îndreaptă mai mult spre produse şi servicii mai sustenabile.

3 din 4 judeţe au peste 10 staţii de încărcare fiecare

În contrast, oferta de servicii de mobilitate alternativă a scăzut pentru prima dată din 2018, deoarece criza pandemică şi provocările legate de cadrul legislativ au împins unii jucători să iasă de pe piaţă, conducând la consolidarea poziţiei celor rămaşi.

Toate segmentele s-au confruntat cu o scădere comparativ cu anul precedent, însă în zona de car sharing, jucătorii rămaşi s-au concentrat mai mult pe maşini electrice, menţinând flota totală la un nivel similar anului precedent.

Ritmul anual de creştere a infrastructurii publice de încărcare a scăzut la ~50%, faţă de ~70% în anii anteriori. Cu toate acestea, numărul staţiilor de încărcare s-a extins la aproximativ 1.000 de unităţi, 3 din 4 judeţe ajungând la peste 10 staţii de încărcare fiecare.

Proporţia staţiilor rapide este în continuă creştere: acestea au ajuns să reprezinte 1 din 3 staţii existente. Dezvoltarea celor ultra-rapide (cu viteză de încărcare >150 kW), inexistente în România înainte de 2020, ia avânt, însă numărul acestora rămâne totuşi limitat (circa 1% din total) în special datorită nevoilor momentan reduse pentru viteze foarte mari de încărcare şi costurile asociate unor astfel de staţii.

Se aşteaptă ca iniţiativele de finanţare planificate, cum ar fi Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, să stimuleze creşterea pieţei de staţii de încărcare în anii următori, îndeosebi susţinută de autorităţile publice. În prezent, comercianţii independenţi (precum supermarket-urile) rămân categoria dominantă în cadrul infrastructurii de staţii de încărcare.

Creşterea apetitului pentru vehicule mai sustenabile a determinat autorităţile să tripleze bugetul pentru programul guvernamental de stimulare Rabla Plus (inclusiv o alocare adiţională în luna August), până la suma de 123 de milioane Euro. Pentru prima dată de la lansare, toate fondurile au fost complet epuizate până la sfârşitul anului.

Se aşteaptă ca programul să sufere o serie de modificări care ar trebui să faciliteze procesul de radiere a vehiculelor vechi, foarte poluante, şi înlocuirea acestora cu modele electrice.

Dragoş Fundulea, Principal în cadrul Roland Berger Bucureşti, este de părere că vehiculele comerciale electrice au devenit o alternativă atractivă la cele convenţionale în România, dovedind o eficienţă a costurilor mai ales în mediul urban şi semi-urban, în instanţe precum livrarea "last-mile".

Producătorii auto au lansat deja pe piaţa românească mai multe modele de utilitare electrice cu diferite volume de încărcare şi capacităţi ale bateriilor, oferind pentru unele o autonomie de peste 300 km cu o singură încărcare. Analiza din cadrul studiului s-a concentrat pe vehiculele comerciale cu volume tipice de 10-20 mc şi sarcini utile de până la aproximativ 2.000 kg.

Cu mai multe lansări planificate pentru perioada următoare şi o presiune tot mai mare asupra modelelor pe combustie internă, utilitarele electrice se pot dovedi o alternativă potrivită pentru operatorii comerciali.

Tot mai mulţi şoferi aleg maşini electrice

Faţă de vehiculele comerciale cu combustie internă, cele electrice prezintă o eficienţă mai mare în scenariile tipice de utilizare urbană sau semi-urbană (adică un rulaj anual de până la 30.000 km), circulând adesea la viteze reduse şi având opriri frecvente. Prin urmare, costul total de exploatare (TCO) al unei autoutilitare electrice care funcţionează într-un astfel de scenariu este similar cu cel al uneia echivalente alimentată de motorină, chiar dacă preţul de achiziţie este în prezent mai mare pentru modelul electric.

În afară de eficienţa energetică îmbunătăţită şi costuri mai mici de întreţinere, un rol important în obţinerea unui cost total de exploatare similar îl joacă şi stimulentele guvernamentale existente, care reduc preţul de bază cu 12-18%.