PIAŢA suplimentelor alimentare: teleshoppingul şi vânzarea online şi din portbagaj, între principalele probleme

Informaţiile au fost făcute publice în cadrul evenimentului "Particularităţile comunicării comerciale privind suplimentele alimentare", organizat miercuri, la Bucureşti, de Consiliul Român pentru Publicitate (RAC), în colaborare cu Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

În acest context, Cătălin Vicol, preşedintele PRISA, a spus că piaţa de suplimente alimentare (inclusiv vitamine, minerale etc.) din România este estimată la 250 de milioane de euro (circa 12,5 euro pe cap de locuitor).

Comparativ, în SUA, piaţa de suplimente alimentare este de aproximativ 80 de miliarde de dolari, a mai spus Cătălin Vicol. Acesta a precizat că, în Europa, consumul de suplimente alimentare pe cap de locuitor se ridică la 100 de euro.

Cătălin Vicol a mai spus că sectorul suplimentelor alimentare încearcă să se autoreglementeze în România, solicitând totodată sprijinul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) în privinţa unei probleme cu care se confruntă această industrie, respectiv promovarea unor suplimente alimentare prin teleshopping.

"O altă problemă pe care o avem este internetul (vânzarea suplimentelor alimentare pe internet, n.r.), outdoor-ul şi vânzarea din portbagaj. Pentru toate acestea încercăm să găsim soluţii", a spus Cătălin Vicol.

Pe de altă parte, potrivit unor informaţii furnizate MEDIAFAX de participanţi la eveniment, piaţa de publicitate a produselor de sănătate din România (din care medicamentele fără reţetă (OTC - Over the counter) şi suplimentele alimentare reprezintă aproximativ 90%), în intervalul ianuarie - iulie 2013, este estimată la 160 de milioane de euro la rate card.

La rândul său, Oana Cociaşu, preşedintele Consiliului Român pentru Publicitate (RAC), a declarat în cadrul evenimentului că, la nivelul RAC, urmează să fie constituit cât de curând un "comitet de lucru", din care vor face parte şi membri ai CNA şi al cărui scop va fi revizuirea Codului de bune practici în publicitate.

"Piaţa suplimentelor alimentare este în creştere, nevoia este din ce în ce mai mare, dar, odată cu piaţa în creştere, vine şi nevoia de educare şi de consum responsabil. Din punctul ăsta de vedere, la RAC, împreună cu PRISA şi cu CNA, facem tot posibilul ca să reglementăm cât mai mult acest domeniu al comunicării, astfel încât să ne raliem şi normelor europene şi Codului de bune practici în comunicarea comercială. Acesta este rolul nostru", a spus Oana Cociaşu.

Ea a mai spus că aspectele avute în vedere se referă la cazurile legate de apariţia unor noi menţiuni legate de sănătate care sunt permise sau de dispariţia altor menţiuni de sănătate care nu se mai pot folosi. "Există o perioadă de graţie care a fost acordată producătorilor de suplimente alimentare pentru a-şi alinia atât etichetele de pe produs şi implicit şi comunicarea comercială aferentă", a spus Cociaşu.

În legătură cu teleshoppingul la suplimente alimentare, Oana Cociaşu a spus că informarea corectă cu privire la suplimentele alimentare este foarte informată în aceste programe de teleshopping. "Nu atât teleshoppingul ca atare este o problemă, ci felul în care anumiţi jucători care intră în comunicare în sistem teleshopping aleg să facă această comunicare (...) Mă refer la informarea corectă şi la faptul că, atunci când sunt atribuite calităţi ale unor suplimente alimentare, aceste calităţi trebuie probate. Ori de câte ori avem plângeri la RAC, acţionăm ca atare", a mai spus Cociaşu.

Pe de altă parte, Laura Frunzeti, directorul executiv al RAC, a spus că numărul total de cazuri sesizate la RAC privind publicitatea la suplimente alimentare a crescut. "În acelaşi timp a crescut simţitor numărul total de cazuri analizate de către RAC pe suplimente alimentare", a spus Laura Frunzeti. În 2013, RAC a analizat 16 cazuri pe suplimente alimentare, constatând încălcări în 9 cazuri, în 2012 au fost 9 cazuri analizate (din care s-au constatat încălcări în 3 cazuri), iar în 2011 - 6 cazuri (constatându-se încălcări într-un singur caz).

În topul de încălcări ale Codului RAC sesizate în cazul acestor comunicări comerciale referitoare la suplimentele alimentare se regăsesc aspecte precum: prevederi specifice comunicării pentru suplimente alimentare, încălcări ale principiilor generale ale unei comunicări comerciale, aspecte privind probarea afirmaţiilor făcute în respectiva comunicare comercială, dar şi încălcarea articolelor care reglementează prezenţa unui medic, a unor vedete, a minorilor în aceste tipuri de comunicări comerciale.

Pe de altă parte, în cadrul aceluiaşi eveniment, Tatiana Onisei, şeful Serviciului Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului (SNPMAPS), din cadrul Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucureşti, a spus că în România, în prezent, sunt comercializate legal, în total, 17.000 - 18.000 de suplimente alimentare.

"Raportul între importatorii de suplimente alimentare şi producătorii locali de astfel de suplimente este echilibrat, aproape jumătate-jumătate (55% - importatori, faţă de 45% - producători, în ceea ce priveşte volumul de vânzări)", a mai spus Tatiana Onisei.

Industria locală de suplimente alimentare include 182 de firme, dintre care 63 doar în Bucureşti, şi 402 importatori, dintre care în Bucureşti sunt 265, potrivit datelor prezentate de Tatiana Onisei în cadrul evenimentului. Ea a spus că suplimentele alimentare sunt comercializate prin mai multe canale în România, respectiv farmacii, supermarket, sex-shop, magazine de specialitate, internet, vânzători individuali etc.

"În fiecare an, intră în ţara noastră, în medie, 1.500 de produse noi", a mai spus Onisei.

Din rândul consumatorilor suplimentelor alimentare fac parte tineri doritori de aspect fizic plăcut, oameni în vârstă cu posibilităţi materiale reduse, femei însărcinate, copii cu probleme de imunitate, consumatori de media etc.

Tatiana Onisei a mai spus că o problemă este aceea că aceeaşi categorie de produse este prezentată când supliment nutritiv, când alimentar, când produs dietetic.

În cazul comerţului ilegal de suplimente alimentare sunt categorii vizate unde suspiciunile au fost confirmate în proporţie de până la 68% (din cazurile analizate, n.r.). În acest sens, potrivit informaţiilor prezentate, între categoriile vizate se numără produsele de slăbit, cele pentru potenţă, cele antidiabetice. Acestea sunt distribuite prin canale nesupravegheate (internet/ catering, cabinete/ terapeuţi, ziare şi reviste/ anunţuri publicitare, prezentări produse/cerc restrâns, distributori individuali) şi au compoziţie denaturată (plante interzise/ toxice, substanţe farmaceutice/ medicamente, substanţe interzise, substanţe nedeclarate).

Tatiana Onisei a mai spus că unele suplimente pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii sexuale sunt cumpărate în special de tineri în vârstă de 17-18 ani, vârful vânzărilor fiind înregistrate în perioada sărbătorilor. De asemenea, suplimentele pentru slăbit sunt cumpărate în special de femei. În acest context, Onisei a atras atenţia asupra interacţiunii dintre medicamentele luate de o persoană şi suplimentele luate de aceasta.

Între motivele de îngrijorare privind administrarea de suplimente alimentare se numără, potrivit informaţiilor prezentate în cadrul evenimentului: toxicitate, reacţii adverse, contaminarea, confundarea unor plante utile cu specii asemănătoare, etichetare ca alimente naturale. "Unele suplimente sunt denaturate în compoziţia lor prin introducerea unor substanţe farmaceutice", a atras atenţia Tatiana Onisei. Ea a precizat că aproximativ 85% din totalul suplimentelor alimentare comercializate în România conţin plante medicinale singulare sau combinate.

Prezenţi la eveniment, mai mulţi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), între care Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea, au vorbit despre faptul că RAC şi CNA au un punct comun, respectiv reglementarea în domeniul comunicării comerciale. În acest sens, acestea au atras atenţia că sunt mai multe aspecte în Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, preluate din Codul RAC, care trebuie analizate şi actualizate.