PICCJ: Dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, declinat în 18 aprilie de către SPM

"Pe rolul Secţiei Parchetelor Militare se află înregistrat dosarul cu 97/P/1990, care a avut ca obiect cercetarea faptelor penale comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989 în care, prin Ordonanţa din data de 18 octombrie 2010, în temeiul art. 228 alin. 4 rap. art. 10 lit. d şi g Cpp, respectiv art. 210 Cpp, art. 45 rap. la art. 38 şi 42 Cpp, s-a dispus: neînceperea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvîrşirii infracţiunilor prevăzute de art. 356 C.pen. (propaganda pentru război), art. 357 Cp (genocid), art. 358 Cp (tratamente neomenoase), art. 359 Cp (distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri) şi art. 360 Cp (distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale) pentru faptele comise de militari în timpul evenimentelor din decembrie 1989, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni", se arată în actul citat.

Pe de altă parte, procurorii au dispus "neînceperea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvîrşirii infracţiunilor prev. de art. 174 C.pen.(omor), art. 175 C.pen. (omor calificat), art. 176 C.pen. (omor deosebit de grav), art. 178 C.pen. (ucidere din culpă), art. 180 C.pen. (loviri sau alte violenţe), art. 181 C.pen. (vătămare corporală), art. 182 C.pen. (vătămare corporală gravă), art. 183 C.pen. (lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte), art. 184 C.pen. (vătămare corporală din culpă), art. 189 C.pen. (lipsire de libertate în mod ilegal), art. 208 C.pen. (furt), art. 209 C.pen. (furt calificat) art. 217 C.pen. (distrugere), art. 218 C.pen. (distrugere calificată), art. 219 C.pen. (distrugere din culpă), art. 250 C.pen. (purtare abuzivă) şi art. 266 C.pen. (arestare nelegală şi cercetare abuzivă) pentru faptele comise de militari în timpul evenimentelor din Decembrie 1989, întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale".

Totodată, arată sursa citată, s-a disjuns cauza cu privire la faptele săvârşite, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, de către civili, membrii gărzilor patriotice, lucrătorii de miliţie şi personalul din sistemul administraţiei penitenciare, fapte care au avut ca urmare reţinerea, uciderea, rănirea sau agresarea altor persoane, respectiv distrugerea unor imobile şi bunuri şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei astfel disjunse în favoarea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"În cuprinsul rezoluţiei s-a reţinut faptul că în dosarul 97/P/1990 care a vizat, iniţial, evenimentele din perioada 21-22 decembrie 1989, din Bucureşti, au fost extinse cercetările atât cu privire la perioada de după 22 decembrie 1989, cât şi cu privire la faptele comise, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, în alte localităţi din ţară", arată documentul citat.

De asemenea, nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împuşcare, existând situaţii în care decesul s-a datorat altor cauze (de exemplu, agresiune, incendiere, accident de circulaţie, prăbuşirea unui elicopter etc.).

În unele situaţii, există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii infracţiunilor de omor au fost trimişi în judecată şi condamnaţi.

În alte situaţii cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost infirmate până în prezent. Nu în toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală, existând situaţii în care decesul a fost urmare unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice.

Materialul de cercetare vizează 699 de persoane decedate, 1913 de persoane rănite prin împuşcare, 242 de persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 2.995 de persoane reţinute (inclusiv 19 cetăţeni străini).

"Situaţia persoanelor reţinute este următoarea: Judeţul Alba 1 persoană, Judeţul Braşov 57 de persoane, Judeţul Buzău 2 persoane, Judeţul Caraş-Severin 5 persoane, Judeţul Cluj 3 persoane, Judeţul Constanţa 1 persoană, Judeţul Galaţi 6 persoane, Judeţul Iaşi 7 persoane, Judeţul Mehedinţi 1 persoană, Judeţul Mureş 2 persoane, Judeţul Sibiu 391 persoane, Judeţul Timişoara 1031 persoane, Municipiul Bucureşti 770 persoane, evidenţa Secţiei Parchetelor Militare 699 persoane.

Totodată, Ministerul Public precizează faptul că în contextul aceloraşi evenimente au fost reţinuţi şi 346 de angajaţi ai fostului Departament al Securităţii Statului.

În urma cercetărilor efectuate în cauzele privind infracţiunile comise în contextul respectivelor evenimente au fost trimişi în judecată 248 de inculpaţi.

În 18 aprilie 2011 Secţia Parchetelor Militare şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică pentru aspecte care excedeau competenţei sale, precizează sursa citată.

Fostul magistrat militar Dan Voinea a acuzat, marţi, într-o conferinţă de presă, că din 2007 în dosarul în care sunt cercetate evenimentele din decembrie 1989 din România nu s-au mai făcut cercetări, fiind din nou conexat, după ce Secţia Parchetelor Militare a Parchetului instanţei supreme şi-a declinat, în luna aprilie, competenţa către Secţia civilă.

Fostul procuror militar Dan Voinea, general în rezervă, a participat, marţi, la o conferinţă de presă organizată de preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş. Cei doi au prezentat o adresă transmisă asociaţiei conduse de Mărieş de către Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conform căreia, în 18 aprilie, procurorii militari şi-au declinat competenţa în instrumentarea dosarului Revoluţiei din 1989 către colegii lor "civili".

În opinia lui Mărieş şi a lui Voinea (magistratul militar care a coordonat ancheta în dosarele revoluţiei, fostul şef al SPM, pensionat între timp-n.r.), din 2007, de când dosarul "i-a fost luat" celui din urmă, investigaţia a stagnat.

"Cei de la Secţia Parchetelor Militare nu au făcut nimic în dosar. Şi-au luat salariile şi şi-au bătut joc de victime, periind dosarul. Din 2007 şi până acum au făcut trei volume, din care un volum şi jumătate reprezintă copii ale actelor făcute anterior de Voinea, iar restul rezoluţii de scoatere de sub urmărire penală", a spus Mărieş, care a ţinut să precizeze că, din 2005 şi până în 2007, cât timp dosarul a fost instrumentat de procurorul Dan Voinea, au fost făcute mai multe de un milion de pagini.

La rândul său, fostul procuror militar Dan Voinea a constatat că "de 21 de ani s-a minţit şi se minte" în legătură cu dosarul Revoluţiei.

"Asistăm de 21 de ani la un refuz de a clarifica faptele din acele zile, de a clarifica masacrul care face obiectul acestui dosar. Există încă o ură viscerală împotriva celor care au schimbat regimul comunist", a spus Dan Voinea.

Fostul procuror militar a afirmat că, dacă în 2007 nu i-ar fi fost luat dosarul, ar mai fi avut nevoie de "cel mult un an" pentru a finaliza cercetările şi a-l putea trimite în instanţă.

"Mai aveam de lămurit ce s-a întâmplat la Bucureşti, la Craiova, la Arad, Oradea, Lugoj şi cam atât. În rest lămurisem lucrurile, pe principiul pe care vi l-am mai spus: am plecat de la victimă şi am identificat făptuitorul", a spus generalul în rezervă Dan Voinea, afirmând şi el că, din 2007, în acest dosar "nu s-a mai făcut nimic".

Voinea s-a declarat pesimist în privinţa rezolvării acestui caz.

"Nu mă aştept la o soluţie favorabilă victimelor. Sunt convins că în acest dosar nu se va merge mai departe decât unde l-am lăsat eu. Toţi se tem pentru că cei care sunt vizaţi se afllă încă în funcţii-cheie în stat", a mai spus Voinea.

Alături de Mărieş, Voinea a criticat şi faptul că procurorii care instrumentează acest dosar "aşteaptă să intervină prescripţia" pentru acele fapte. Fostul procuror militar a afirmat însă că, în opinia sa, faptele petrecute înn decembrie 1989 sunt imprescriptibile.

"Se vorbeşte despre prescripţie, însă este greşit. Faptele de-acolo sunt imprescriptibile, pentru că este vorba de infracţiuni contra păcii şi omenirii, iar acestea nu se prescriu. Se încearcă însă o altă încadrare juridică a faptelor, mergându-se pe infracţiuni de drept comun, care, într-adevăr, se prescriu, însă aici nu se poate face aşa ceva pentru că este clar că vorbim de infracţiuni imprescriptibile", a spus Voinea.

Întrebat dacă, în cazul unei prescripţii, cei interesaţi ar putea ataca deciziile şi cere, în schimb, modificarea încadrării juridice a faptelor, din cele "de drept comun" în cele contra păcii şi omenirii de care vorbea Dan Voinea, Mărieş s-a declarat sceptic, spunând că un astfel de demers "are şanse minime" în instanţele româneşti.