Pivniceru: Nu renunţ la nominalizările lui Niţu şi Irimie ca procuror general şi şef al DNA

Întrebată ce face cu procedura în derulare privind numirile în funcţiile de procuror general şi şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Mona Pivniceru a spus că îi va propune în continuare preşedintelui Traian Băsescu pe Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie pentru cele două funcţii.

Totodată, Mona Pivniceru a spus că va face o analiză a deciziei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 22 noiembrie privind avizarea negativă a celor două propuneri, Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general al României şi Ioan Irimie pentru cea de procuror-şef al DNA.

Mai mult, Pivniceru a spus că a făcut o analiză comparativă între procedura de selecţie derulată la Ministerul Justiţiei şi cea de la CSM, respectiv "o analiză a tehnicii de interviu, a conduitei specifice unui astfel de interviu şi o analiză a hotărârilor pe fiecare procuror în parte", după care va înainta preşedintelui României propunerile pe care le-a făcut.

Mona Pivniceru a precizat că până la sfârşitul anului vrea să finalizeze această procedură de numire, reafirmând că nu renunţă la cele două nume deja anunţate.

"Renunţarea la această procedură trebuie convenită cu preşedintele Republicii, cu Guvernul României şi, mai ales, cu Comisie Europeană", a precizat Pivniceru.

Întrebată de ce trebuie aşteptate recomandări ale CE, Mona Pivniceru a afirmat că ministrul Justiţiei "nu trăieşte într-un spaţiu vid". "Dacă aş fi fost într-un spaţiu vid, aş fi aplicat legea, după priceperea mea profesională. Statul român se află într-un proces de monitorizare. Comisia Europeană analizează modalităţile în care se aplică legea în această materie. Atunci când la nivel politic se va stabili că procedura nu a dat rezultate ... În opinia mea, nici nu avea cum să dea rezultate din moment ce s-au înscris foarte puţini din sistem în primul periplu şi după ce s-a întâmplat la CSM, probabil, nu se vor mai înscrie nici pe atât -, ceea ce înseamnă că această procedură deresponsabilizează ministrul pentru că nu îi mai aparţine lui decizia şi răspunderea în această numiri", a susţinut ministrul Pivniceru.

Întrebată dacă atitudinea membrilor CSM în timpul audierilor candidaţilor propuşi pentru cele două funcţii din conducerea Ministerului Public a fost imparţială, onestă, Mona Pivniceru a spus că acest lucru se va afla, săptămâna viitoare, când pe site-ul Ministerului Justiţiei se va posta analiza comparativă pe care a făcut-o.

În acest context, Pivniceru a fost întrebată dacă intenţionează modificarea legii privind numirea procurorilor şefi, ea spunând că "va fi schimbată modalitatea de numire a procurorilor" ce va face parte dintr-un pachet legislativ mai amplu privind organizarea judecătorească.

"În mod firesc, dacă ar fi să judecăm după spiritul legii, numirile ar trebui să aparţină CSM", a declarat Pivniceru cu privire la cine ar trebui, în opinia sa, să numească procurorii şefi.

În 2005, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a modificat procedura de numire a procurorilor şefi, dând atribut exclusiv ministrului de propunere a candidaţilor, iar CSM să dea doar un aviz consultativ (nu conform, aşa cum era anterior modificării legilor magistraţilor-n.r.), după care preşedintele ţării să decidă asupra nominalizării.

În 3 noiembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis ministrului Justiţiei hotărârea Secţiei pentru procurori din 22 noiembrie privind avizarea negativă a celor două propuneri, Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general al României şi Ioan Irimie, pentru cea de procuror-şef al DNA.

Avizul CSM de pe 22 noiembrie este consultativ, decizia finală aparţinând şefului statului.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în 27 noiembrie, că urmează să aibă o discuţie cu ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, cu privire la nominalizările pentru funcţia de procuror general şi procuror-şef al DNA, iar aceasta va trebui să îl convingă că propunerile sunt valoroase, având în vedere şi avizul negativ al CSM.

Şeful statului a criticat modul în care s-a făcut de către Ministerul Justiţiei selecţia candidaţilor pentru cele două funcţii.

"Din cauza modului în care s-a anunţat că se face selecţia şi concursul pentru ocuparea funcţiilor, cei mai valoroşi procurori au refuzat să participe la concurs, pentru că şi-au spus «indiferent care ne este valoarea, ministrul va spune cine este». Şi atunci vin şi-i spun doamnei ministru, nu mai bine doamnă ministru citim legea amândoi, nu ne uităm la recomandările Comisiei Europene de a face un proces de selecţie şi ne asumăm desemnarea... Dar nu poţi să-mi bagi pe gât orice, ci trebuie să fiu şi eu de acord, trebuie să mă convingi că propunerile sunt valoroase, aşa cum ministrul Justiţiei m-a convins pentru Morar şi Kovesi. Asta e", a spus atunci Băsescu.

El a adăugat că Daniel Morar şi Codruţa Kovesi nu aveau nicio şansă în procedura de selecţie şi de aceea au ales să nu se "compromită".

De asemenea, Traian Băsescu a argumentat din nou că interesul public faţă de cele două funcţii este extraordinar, iar CSM a procedat corect prin faptul că audierea celor doi candidaţi a fost publică, nefiind normale criticile liderilor USL faţă de modul cum a decurs audierea.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a arătat în decizia prin care a emis aviz negativ candidaturii procurorului clujean Ioan Irimie pentru funcţia de şef la DNA că acesta a avut o capacitate scăzută de adaptare la condiţiile interviului.

CSM i-a reproşat lui Irimie furnizarea unor răspunsuri parţiale, uneori eronate, precum şi neîntrunirea "abilităţilor necesare exercitării funcţiei atât la nivelul cunoştinţelor teoretice, cât şi al deprinderilor practice privind managementul, comunicarea şi principiile care guvernează activitatea procurorilor" din cadrul DNA, cât şi din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii integritate asupra structurii pentru care a candidat.

În cazul lui Tiberiu Niţu, CSM a arătat în motivarea avizului negativ dat numirii lui în funcţia de procuror general că are autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres şi nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia.

CSM i-a mai reproşat lui Niţu faptul că din proiectul său de management lipseşte "cu desăvârşire" orice perspectivă asupra "modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, respectiv orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de justiţie".

În opinia membrilor Secţiei pentru procurori a CSM, Tiberiu Niţu nu a identificat măsuri imediate şi concrete care "să conducă la acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional, cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror".