PLÂNGERE PENALĂ privind lipsa contractului cu Bechtel. Departamentul condus de Şova reclamă neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate

"Plângerea penală (...) cere, de asemenea, ca în situaţia în care se va dovedi că faptele care au condus la lipsa/refuzul de punere la dispoziţie a acestui document îmbracă forma altei infracţiuni să se dispună atragerea răspunderii penale, după caz, pentru infracţiunea de distrugere, furt sau abuz în serviciu contra intereselor publice. (...) Aceasta a fost făcută «in rem» şi nu e îndreptată împotriva unei persoane anume, Direcţia Naţională Anticorupţie fiind în măsură să cerceteze cine se face vinovat pentru lipsa exemplarului original al contractului", arată într-un comunicat departamentul condus de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova.

Potrivit sursei citate, plângerea a fost depusă la DNA fiind vorba de o infracţiune de serviciu care poate aduce statului pagube importante, mai mari decât echivalentul a un milion de euro, ţinând cont de valoarea contractului cu Bechtel.

Prim-vicepreşedintele PDL Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a anunţat la 7 august că a depus plângere penală la Parchetul ICCJ împotriva ministrului Dan Şova, acuzându-l că ascunde contractul original Bechtel semnat de Adrian Năstase în anul 2003 pentru a-l apăra pe fostul premier.

Anterior, Şova a susţinut că desecretizarea contractului cu Bechtel nu s-a făcut pentru că nu s-a găsit, la Ministerul Transporturilor, varianta originală. În replică, Boagiu a susţinut că documentul se află la etajul 2, camera 58.

Între timp, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a publicat unele documente declasificate referitoare la contract.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012.

Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român urmând să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi fără bani alocaţi de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executaţi doar 52 de kilometri.