Planul naţional de protecţie împotriva inundaţiilor, finalizat anul acesta, cu 201 milioane de lei

Proiectul de hotărâre de Guvern (HG) lansat în dezbatere de Ministerul Mediului prezintă programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor şi finanţarea acestuia.

Potrivit proiectului, în 2005 au fost iniţiate studii pentru amenajarea bazinului hidrografic Siret, grav afectat de inundaţiile din acel an, cu o alocare de 2,82 de milioane de lei din bugetul de stat. Până în septembrie 2009, din bugetul de stat, au fost alocaţi în total 27.851.373 lei pentru programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor, fiind elaborate studii pentru 8 din cele 11 bazine hidrografice ale României, cele considerate prioritare din punct de vedere al riscului la inundaţii.

În 2010 au fost contractate fonduri europene pentru realizarea Planului naţional de protecţie împotriva inundaţiilor, programul beneficiind de un buget de 167.148.627 de lei. Astfel, pe lângă alocările din bugetul de stat din 2005 - 2009, programul a beneficiat din 2010 de încă 139,29 de milioane de lei, din care 80 la sută - fonduri europene - şi 20 la sută din bugetul de stat, a explicat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR) Ana-Maria Agiu.

Astfel, cu suma de peste 167 de milioane de lei, până în decembrie 2013, au fost elaborate studiile tuturor celor 11 bazine hidrografice, pe baza cărora au fost întocmite hărţile de hazard. Ulterior, au fost realizate şi hărţile de risc, din fonduri proprii ale ANAR, România îndeplinindu-şi astfel o obligaţie impusă de Directiva Europene privind evaluarea si managementul riscului la inundaţii 2007/60/EC.

Hărţile de hazard la inundaţii indică zonele potenţial inundabile din ţară, pe baza lor putându-se calcula şi viteza şi adâncimea cu care poate veni o viitură pe o anumită zonă. Peste acestea, trebuie suprapuse hărţile de risc, care cuprind obiectivele socio-economice din zonele inundabile, pentru determinarea potenţialelor pagube, a explicat Ana-Maria Agiu.

Următoarea cerinţă a directivei europene menţionate este elaborarea Planului de management al riscului la inundaţii, cu termen decembrie 2015, cerinţă pe care România şi-a asumat că o îndeplineşte cu un an mai devreme.

Astfel, până la sfârşitul acestui an trebuie finalizat, conform proiectului de HG, Planul naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. Acest lucru presupune evaluarea pagubelor la inundaţii, pe baza hărţilor de risc, şi a lucrărilor de apărare existente şi stabilirea lucrărilor care trebuie făcute, a spus purtătorul de cuvânt al ANAR. Totodată, costurile lucrărilor necesare vor fi justificate prin evaluarea potenţialelor pagube în zonele cu risc la inundaţii unde nu sunt lucrări sau acolo unde acestea trebuie reabilitate sau aduse la un nivel mai bun de apărare.

Pentru finalizarea Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor, au mai fost alocaţi peste 34 de milioane de lei (80 la sută - fonduri europene - şi 20 la sută cofinanţare), astfel că investiţia totală începută în 2005 se ridică la 201.342.446 lei, fiind asigurată din Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) şi Fondul pentru Mediu.

Concret, până la sfârşitul anului vor fi finalizate planurile pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în 10 din cele 11 bazine hidrografice din România: Siret -7.880.388 lei, Mureş - 6.217.822 lei, Banat -19.470.384 lei, Crişuri-3.526.793 lei, Buzau- Ialomiţa 15.968.998 lei, Someş - Tisa - 36.652.597 lei, Olt - 40.059.332 lei, Jiu - 24.871.873 lei, Argeş - Vedea - 26.691.560 lei şi Dobrogea - Litoral - 20.002.699 lei.

Bazinul hidrografic Prut - Bârlad beneficiază de o investiţie separată, tot din fonduri europene, a mai precizat Agiu.

În perioada 2005 - 2013 România s-a confruntat cu grave inundaţii, viiturile produse pe cursurile de apă interioare afectând toate judeţele ţării, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG citat.

În urma viiturilor de pe cursurile de apă interioare, au fost inundate 2.320 de localităţi, 76 de persoane au decedat iar 12.070 au fost evacuate. Au fost distruse sau grav avariate 93.976 case şi anexe gospodăreşti, precum şi 1.063 de obiective social-economice. Printre lucrările de infrastructură afectate se numără 560 km drumuri naţionale, 9.860 km drumuri judeţene şi/sau comunale, 24 km cale ferată, 9.113 poduri şi podeţe şi 630 construcţii hidrotehnice cu rol de gospodărire a resurselor de apă şi de apărare împotriva inundaţiilor.

Valoarea totală a pagubelor a fost de aproape 6 miliarde de lei.

La viiturile produse pe cursurile de apă interioare li s-au adăugat cele produse pe fluviul Dunărea, care au produs pagube de circa 1,5 miliarde de lei, fiind afectate 808 localităţi.