Plenul CSM urmează să avizeze azi proiectul de modificare a legilor Justiţiei / Lazăr: Ar trebui să avem aviz negativ, în condiţiile în care vrem ridicarea MCV

"Proiectul a fost criticat de magistraţi, de experţii Comisiei Europene şi în mod normal ar trebui să avem un aviz negativ. Asta în condiţiile în care dorim să se ridice monitorizarea MCV", a declarat, joi, la sediul CSM, Augustin Lazăr.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urmează discute şi să dea un aviz consultativ, joi, pe proiectul privind modificarea legilor Justiţiei, documentul aflându-se pe ordinea de zi a şedinţei. 

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va discuta "Nota Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios numărul 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii numărul 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii", potrivit ordinii de zi.

În 31 august, Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat că a primit Proiectul de lege pentru modificare şi completare a legilor justiţiei, transmise de ministrul Tudorel Toader. În acest context, CSM a stabilit că până în 13 septembrie aşteaptă propuneri şi observaţiile, făcute pe marginea acestui proiect, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a celorlalte instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Şcolii Naţionale de Grefieri, a Inspecţiei Judiciare precum şi a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

Noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

O altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia "pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii".

O altă modificare se referă la trecerea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei.

De asemenea, proiectul prevede ca viitorii magistraţi să aibă cel puţin 30 de ani şi cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justiţe aduce modificări şi în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.