Ploieşti: 16 persoane inculpate în dosarul vameşilor corupţi, condamnate la închisoare cu suspendare

Tribunalul Prahova a pronunţat, miercuri, sentinţa în procesul în care 18 persoane, respectiv 16 vameşi şi doi comisionari vamali, au fost trimise în judecată de DNA pentru fapte de corupţie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Tribunalului Prahova, judecătorul Nineta Călin, pentru doi dintre inculpaţi, respectiv pentru adjunctul şefului Biroului Vamal Ploieşti şi pentru inculpata Matilda Rădulescu, lucrător vamal, a încetat procesul penal întrucât cei doi au decedat.

Ceilalţi 14 lucrători vamali judecaţi în acest dosar au fost condamnaţi la patru ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi la interzicerea unor drepturi, cu excepţia dreptului de a alege.

Cei doi comisionari vamali trimişi în judecată în acelaşi dosar au primit pedepse diferite. Astfel, unul dintre comisionarii vamali, Justina Stănilă, a fost condamnată la trei ani şi trei luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei şi la patru ani de interzicerea unor drepturi. Lucia Simionescu, cel de-al doilea comisionar vamal, a fost condamnată la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Judecătorul Nineta Călin a precizat că, potrivit deciziei instanţei de judecată, cei 15 inculpaţi condamnaţi la închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere vor fi obligaţi să se prezinte la Serviciul de Probaţiune, la date ce urmează a fi stabilite de către acest serviciu, vor fi obligaţi să anunţe orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte opt zile şi să anunţe momentul în care revin din deplasare şi vor avea de asemenea obligaţia de a anunţa Serviciul de Probaţiune în ceea ce priveşte schimbarea locului de muncă şi motivele acestei schimbări.

Cei 16 condamnaţi pot face apel la sentinţa Tribunalului Prahova în termen de zece zile de la pronunţare.

Sentinţa Tribunalului Prahova în acest proces a fost dată după patru ani şi jumătate de la deschiderea procesului, după 53 de termene şi după două amânări ale pronunţării sentinţei.

În 5 decembrie 2006, procurorii DNA au trimis în judecată 18 persoane, printre care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, după ce toţi aceştia fuseseră ridicaţi în luna octombrie, duşi la audieri, apoi la instanţe pentru emiterea de mandate de arestare.

În acest dosar au fost judecaţi pentru luare de mită Liviu Jianu - adjunct al şefului Biroului Vamal Ploieşti, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobeţ, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Duţu, Nicolae Şitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimiţă, Vasile Necula, Matilda Rădulescu - casier la Biroul Vamal Ploieşti, Traian Zărnescu, Nicolae Stan şi Justina Stănilă, iar Lucia Simionescu - declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Unitehnica, pentru dare de mită

Potrivit procurorilor, în perioada 2004 - august 2006, cei 16 lucrători vamali de la Biroul Vamal Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi bunuri de la declaranţi vamali în scopul de a le facilita (urgent) îndeplinirea formalităţilor vamale.

Lucia Simionescu, angajată a societăţii de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, în repetate rânduri, bani şi bunuri lucrătorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploieşti, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienţilor săi, agenţi economici, care efectuau operaţiuni de import-export şi pe care-i reprezenta în relaţia cu vama.

De asemenea, ancheta a relevat faptul că Justina Stănilă, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agenţii economici, pe care-i reprezenta în relaţia cu Biroul Vamal Ploieşti, în scopul de a urgenta (întocmirea documentaţiei) formalităţile vamale pentru aceştia.

Probatoriul administrat în dosar a relevat că activitatea infracţională a avut loc într-o lungă perioadă de timp, după un plan bine elaborat în ceea ce priveşte mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpaţii să facă din exercitarea atribuţiilor de serviciu o sursă constantă de venituri ilicite, susţin anchetatorii.

Printre stratagemele des folosite de lucrătorii vamali se numărau refuzul de a da liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor de operare etc. De îndată ce reprezentanţii societăţilor comerciale răspundeau cererii vameşilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior.

Procurorii susţineau că pentru îndeplinirea formalităţilor vamale, în cele mai multe cazuri, societăţile comerciale (în mod direct sau prin intermediul declaranţilor vamali) au fost obligate să dea mită, pentru ca aceste formalităţi să se desfăşoare mai rapid. Mita era dată fie sub formă de sume de bani, fie în bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăşi bărbăteşti confecţionate de firme importante, produse cosmetice, încălţăminte.

Fiecare declarant vamal îşi avea clienţii săi (societăţi comerciale), care, atunci când lăsau documentele pentru întocmirea declaraţiei vamale, lăsau declarantului vamal şi diferite sume de bani, cuprinse între 300.000-800.000 de lei vechi sau bunuri, pentru a le da vameşilor care lucrau documentele respective. În situaţia în care declarantul vamal ori agentul economic nu dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a încetini circuitul declaraţiilor vamale.

De fapt, darea şi luarea de mită era un fapt atât de obişnuit încât nici declaranţii vamali, nici vameşii nu se fereau unii de alţii (de exemplu, în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajaţi), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine.

Faptul că lucrătorii Biroului Vamal Ploieşti şi declaranţii vamali din cadrul societăţilor de comisionariat vamal îşi desfăşurau activitatea în acelaşi imobil, şi specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relaţii neprincipiale, bazate în special pe co-interesarea materială a lucrătorilor vamali în scopul urgentării formalităţilor vamale şi acordării liberului de vamă în timp foarte scurt.

Procurorii au propus instanţei confiscarea sumei de 320.000.000 de lei vechi (9.000 de euro) de la fiecare inculpat (lucrător vamal) în parte.

Această sumă reprezintă obiectul luării de mită de către inculpaţi în perioada 2004 - august 2006 şi a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declaraţiile denunţătorilor şi martorilor audiaţi în cauză, în modul următor: suma de bani cea mai mică pe care un lucrător vamal o primea într-o zi de lucru drept mită, respectiv 500.000 de lei vechi înmulţită cu zilele lucrătoare (din care s-a scăzut concediul de odihnă pe fiecare an), pe timp de doi ani şi opt luni (perioada 2004 - august 2006), rezultă suma de 320 de milioane de lei (9.000 de euro) de vameş.