Plumb: Mesajul ministrului austriac referitor la alocaţiile acordate copiilor români, incorect juridic

"Am luat act cu surprindere şi dezamăgire de mesajul exprimat de către ministrul de Externe austriac, cu privire la alocaţiile acordate copiilor români. Măsurile despre care vorbeşte ministrul Sebastian Kurz, şi care sper să fie doar un gând nefericit, sunt contrare principiilor fundamentale ale UE - principiul antidiscriminare şi a celui privind libera circulaţie a persoanelor", a spus ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, citat într-un comunicat de presă.

Rovana Plumb consideră că, şi din punct de vedere politic, mesajul lui Sebastian Kurz este total inacceptabil şi incompatibil cu funcţia deţinută, aceea de ministru al unui guvern care se supune legislaţiei şi principiilor europene.

"Totodată, consider acest mesaj ca fiind inacceptabil din punct de vedere al relaţiilor bilateriale dintre România şi Austria. Asigur cu toată responsabilitatea că Guvernul României veghează la respectarea drepturilor cetăţenilor români ca şi cetăţeni europeni şi nu va accepta vreo formă de discriminare a acestora", a mai spus ministrul Rovana Plumb.

Ministerul Afacerilor Externe român a transmis că nu este de acord cu luările de poziţie publice ale ministrului de Externe al Austriei pe tema asistenţei sociale destinate lucrătorilor intra-comunitari, cu referire expresă la România, arătând că libera circulaţie presupune şi accesul nediscriminatoriu la serviciile sociale.

Citeşte şi: MAE reacţionează în problema alocaţiilor din Austria: Libera circulaţie presupune şi nediscriminare

Potrivit MAE, menţionarea distinctă a României în contextul legat de aplicarea normelor europene în materie de export de prestaţii sociale (alocaţia pentru copii) este nejustificată în condiţiile în care România se regăseşte abia pe locul 5 între statele membre către ai căror cetăţenii sunt transferate aceste alocaţii (după Ungaria, Slovacia, Polonia şi Slovenia). Astfel, potrivit măsurătorilor statistice efectuate de partea austriacă, atât în privinţa asistenţei sociale oferite, cât şi a alocaţiilor pentru copii, reiese faptul că cetăţenii români nu sunt pe primele locuri în rândul beneficiarilor, aspect confirmat inclusiv public recent de ministrul Muncii, Rudolf Hundstrofer.

"Libera circulaţie a persoanelor şi lucrătorilor este un principiu fundamental al UE, care presupune aspecte concrete, printre care accesul nediscriminatoriu la serviciile sociale. Ca şi ceilalţi cetăţeni europeni care lucrează în alte state membre, cetăţenii români au şi trebuie să aibă acces la prestaţiile ce rezultă din munca depusă şi contribuţiile lor sociale, o abordare diferită fiind profund inechitabilă şi contrară dreptului european în vigoare. În plus, gradul de integrare al cetăţenilor români aflaţi în Austria în societatea gazdă este unul foarte înalt, fapt confirmat în repetate rânduri de oficialii austrieci", arată MAE român.

Un alt argument prezentat este că legislaţia europeană prevede garanţii suficiente în vederea prevenirii şi combaterii abuzurilor în domeniul prestaţiilor sociale iar partea română este dispusă să examineze, de la caz la caz, în dialogul cu partea austriacă, orice potenţială situaţie de încălcare a reglementărilor în materie, concomitent cu o strânsă coordonare cu Viena la nivelul UE.

În acest context, Ministerul român al Afacerilor Externe apreciază că amplificarea, în mod artificial, în contextul actual premergător alegerilor regionale din Austria, a unor astfel de poziţionări riscă să-i transforme pe cetăţenii români care lucrează în mod legal în Austria în victime ale unei dispute politice interne şi, în acelaşi timp, să afecteze relaţiile bilaterale româno-austriece.

Ministerul precizează că a transmis deja poziţia sa părţii austriece, prin demersuri efectuate la nivel diplomatic în cursul acestei săptămâni, atât la Viena, cât şi la Bucureşti, la nivelul de ambasador.

Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, cere o reformă a sistemelor sociale în Uniunea Europeană, fiind nemulţumit de faptul că statul austriac plăteşte o alocaţie de 160 de euro pentru copilul unui român care lucrează în Austria, deşi în România această indemnizaţie este mult mai mică.

Citeşte şi: Ministrul austriac de Externe, nemulţumit de alocaţiile plătite copiilor români de ţara sa

Sebastian Kurz doreşte o reformă rapidă a sistemelor sociale în UE, afirmaţia sa apărând în contextul discuţiilor din Austria privind sumele trimise de Viena copiilor ai căror părinţi, cetăţeni UE, muncesc în această ţară, scrie Die Krone.

Kurz a explicat pentru postul public de televiziune ORF că pentru doi copii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, statul austriac oferă lunar aproximativ 300 de euro. "Suma aproape corespunde unui salariu mediu din România", a spus Sebastian Kurz.

Şeful diplomaţiei (ÖVP) doreşte ca valoarea alocaţiilor acordate de Austria să corespundă celei din statul de unde provin părinţii copiilor respectivi. Astfel, Austria nu ar mai plăti aproximativ 300 de euro pentru doi copii români ai căror părinţi muncesc în Austria, ci doar circa 30 de euro.

"Suntem de aceeaşi părere cu britanicii: Marea Britanie doreşte reforme în cadrul UE şi asta trebuie să se întâmple rapid", a spus Sebastian Kurz.

Ministrul Muncii, Rudolf Hundstorfer (SPÖ), a criticat poziţia lui Kurz, prin urmare coaliţia de guvernare va purta discuţii în această vară pentru a ajunge la un punct de vedere comun asupra acestui subiect.

Publicaţia Heute prezintă nivelul indemnizaţiilor pentru copii din ţările UE. În Danemarca indemnizaţia este de 197 de euro, în Germania de 184 de euro iar în Austria de 160 de euro. Cel mai puţin primeşte un copil din Grecia - 5 euro. Pe penultimul loc se află România, cu o alocaţie de 9 euro (publicaţia nu precizează faptul că a fost promulgată o lege de dublare a sumei).

Ministerul de Finanţe a precizat, răspunzând unei întrebări parlamentare, că Viena a dat, în 2013, indemnizaţii pentru copiii străinilor care muncesc în Austria în valoare de 206 milioane de euro, în creştere faţă de 2010, când au fost trimise 150 de milioane de euro. Cei mai mulţi bani au ajuns în Ungaria - 65 de milioane de euro. În Slovacia au ajuns 48 de milioane de euro, în Polonia - 31 de milioane, în Slovenia - 13 milioane de euro şi în România - 11 milioane de euro.