PMB aplică pentru granturi norvegiene de 4 mil.euro pentru restaurarea parcurilor Carol şi Cişmigiu

Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) va aplica pentru granturi norvegiene de 4 milioane de euro cu două proiecte de restaurare a parcurilor Carol şi Cişmigiu, primind în acest sens, joi, aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Urmărește
102 afișări
Imaginea articolului PMB aplică pentru granturi norvegiene de 4 mil.euro pentru restaurarea parcurilor Carol şi Cişmigiu

PMB aplică pentru granturi norvegiene de 4 mil.euro pentru restaurarea parcurilor Carol şi Cişmigiu (Imagine: Ovidiu Micsik/Mediafax Foto)

Valoarea totală a celor două proiecte este de patru milioane de euro, studiile de fezabilitate urmând să fie plătite din bugetul local.

Termenul limită de depunere a propunerilor de proiecte este 7 aprilie, pentru accesarea de granturi prin programul PA16/RO12 - Mecanismul Financiar SEE 2009-2014.

Dacă proiectele vor fi aprobate şi municipalitatea va obţine fondurile nerambursabile, în cele două parcuri vor fi restaurate aleile pietonale şi vor fi refăcute instalaţiile de canalizare, irigare şi iluminare. De asemenea, în parcul Carol ar urma să fie refăcută Grădina Franceză Cantacuzino şi să fi amenajat un ansamblu "Giganţii". În Cişmigiu ar urma să fie restaurate podul mare şi podul cu nuci, izvoarele Sissi şi Eminescu, dar şi grota, şi să fie curăţate de graffiti ruinele mânăstirii "La Cetate".

Parcul Carol, amenajat din anul 1906, cu o suprafaţă actuală de aproximativ 45 de hectare, cuprinde specii diferite de arbori foioşi, răşinoşi, arbuşti decorativi, trandafiri şi aliniamente de tei ce includ importante puncte de atracţie, între care Arenele Romane, cu o capacitate de 5.500 de locuri în aer liber, Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida", Turnul lui Vlad Ţepeş, care adăposteşte un rezervor de apă, Monumentul Soldatului Necunoscut, adus în 1991 de la Mărăşeşti, statuile "Giganţii", realizate de sculptorul Dumitru Paciurea, şi Fântâna Cantacuzino - monument de artă în stil neoclasic construit în 1870.

Grădina Cişmigiu, monument istoric de categoria A, a fost menţionată documentar din timpul lui Matei Basarab, realizată treptat şi finalizată peisagistic în 1847 de Wilhelm Mayer, directorul Grădinilor Imperiale din Viena. În Grădina Cişmigiu s-au plantat sute de copaci şi flori din diferite zone ale ţării, dar şi din Viena. Aici au fost sădite şi s-au aclimatizat, pentru prima dată în România, plante precum platanul, pinul roşu japonez, molidul roşu şi magnolia roz.

Arhitectura parcului include numeroase elemente, precum lacul, amenajat în 1848, Grădina de trandafiri, plantată în 1910 şi rotonda unde au fost expuse busturile marilor scriitori români. Pe aleile grădinii sunt monumete de marmură dedicate soldaţilor francezi din Primul Război Mondial, izvorul Sissi Stefanidi şi Izvorul Eminescu. În grădina Cişmigiu există şi un loc "La Cetate", unde se află ruinele unei mânăstiri construite de logofătul Văcărescu, în 1756.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici