PNL depune, miercuri, o sesizare la Avocatul Poporului. Partidul vrea ca instituţia să atace la CCR rectificarea bugetară

„Deputatul PNL, Gabriel Andronache, alături de purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, va depune miercuri, 12 septembrie a.c., la ora 10.00, la Avocatul Poporului solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale în privinţa Ordonanţei de Urgenţă 78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat”, au transmis reprezentanţii PNL într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Liberalii susţin în document că există mai multe motive pentru care OUG pentru adoptarea rectificării bugetare să fie declarată neconstituţională. Aceştia precizează în solicitarea trimisă către instituţia Avocatul Poporului, că adoptarea OUG pentru rectificarea bugetară nu se putea face fără avizul Consiliului Legislativ.

„Încălcarea dispoziţiilor art.9 alin.(2) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi ale art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ cu consecinţa încălcării dispoziţiilor art.1 alin.(4) din Constituţia României. Guvernul avea obligaţia legală de a obţine, anterior adoptării actului normativ, avizul Consiliului Legislativ şi să opereze eventualele modificări prealabil şedinţei de Guvern în care urma a fi adoptată ordonanţa de urgenţă. Pe cale de consecinţă, adoptarea ordonanţei de urgenţă fără avizul Consiliului Legislativ este vădit ilegală, ceea ce afectează principiul securităţii juridice dedus din dispoziţiile art.1 alin.(4) din Constituţia României”, se arată în solicitarea care va fi depusă miercuri la Avocatul Poporului.

PNL precizează că, un alt motiv pentru care OUG pentru rectificarea bugetară este neconstituţională, este încălcarea articolului din Constituţie care arată că OUG nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului.

„Încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie care dispune că -Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere a unor bunuri în proprietate publică.- Dispoziţiile acestei norme constituţionale reprezintă o limită expresă instituită de legiuitorul constituant. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că „sunt instituţii fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituţie, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenţei lor, în mod explicit sau doar generic (instituţiile cuprinse în titlul III din Constituţie, precum şi autorităţile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale)”. (Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014). Astfel, instituţiile fundamentale ale statului au un statut constituţional”, se arată în actul normativ care va fi depus miercuri la Avocatul Poporului.

De asemenea, liberalii susţin că Ordonanţa privind rectificarea bugetară, adoptată săptămâna trecută de către Guvern, „încălcarea principiului colaborării loiale între autorităţile publice dedus din dispoziţiile art. 1 alin.( 4), Constituţia României”.

”Consiliul Suprem de Apărare a Ţării reprezintă o autoritate autonomă de rang constituţional cu atribuţii fundamentale în materia apărării ţării şi al siguranţei naţionale. Conform Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (C.S.A.T.) această autoritate trebuie să se pronunţe cu privire la actele normative emise de Guvern în materia apărării ţării şi a siguranţei naţionale, rectificarea bugetului instituţiilor membre ale C.S.A.T. intrând sub incidenţa acestei dispoziţii legale [art.4 lit. d) din Legea nr. 415/2002]. Pronunţarea se realizează prin emiterea unui aviz care poate avea caracter favorabil sau caracter de respingere a actului normativ. În temeiul respectării principiului colaborării loiale între autorităţile statului numai solicitarea avizului nu este suficientă, pentru ca actul normativ să întrunească condiţiile de legalitate, pentru că astfel avizul ar fi nul ab initio, nemaiavând nicio valoare juridică. Considerăm existenţa avizului C.S.A.T., în privinţa ordonanţei de urgenţă de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2018, ca fiind o condiţie de fond pentru adoptarea actului normativ şi, pe cale de consecinţă, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă în absenţa avizului C.S.A.T. reprezintă o încălcare a principiului colaborării loiale între autorităţile statului, implicit a dispoziţiilor art.1 alin.( 4) din Constituţia României”, precizează în sursa citată.

Guvernul a aprobat, pe 5 septembrie, prima rectificare bugetară pe anul 2018. Rectificarea bugetară a fost adoptată fără avizul CSAT, proiectul fiind introdus pe ordinea suplimentară a şedinţei de miercuri a Executivului.

Surse guvernamentale au declarat, pentru MEDIAFAX, că decizia Guvernului s-a bazat pe un punct de vedere de la Ministerul Justiţiei care prevede că Executivul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT, baza legală pentru acest punct de vedere fiind o decizie a CCR din 2015 potrivit căreia este obligatorie solicitarea unui aviz de la CSAT, nu şi primirea avizului.

Potrivit proiectului de rectificare bugetară, publicat pe 3 septembrie de Ministerul Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 8.819,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, creşte de la 26.959,8 milioane lei la 28.066,5 milioane lei, dar, urmare a modificării nivelului PIB estimat pe anul 2018, se menţine, în termeni cash, la nivelul de 2,97% din PIB.