Poliţiştii români şi cei bulgari colaborează în acţiunile de supraveghere a Dunării şi a litoralului

Decizia a fost luată în urma unei vizite făcute joi la Ruse de o delegaţie MAI condusă de şeful Departamentului Schehgen, Marian Tutilescu, care a avut întrevederi cu reprezentanţi ai ministerului omolog, inclusiv cu adjunctul ministrului bulgar de Interne, Dimiter Georgiev, se arată într-un comunicat de presă de vineri al MAI.

La discuţii a participat şi ataşatul de afaceri interne român în Bulgaria.

Discuţiile au vizat trei paliere, formându-se trei grupuri de lucru pentru abordarea subiectelor.

În cadrul primului grup de lucru, şefii celor două delegaţii au discutat despre aderarea la Spaţiul Schengen într-un termen cât mai scurt, convenind să continue întâlnirile bilaterale.

În al doilea grup de lucru, format din experţi ai poliţiilor naţionale şi ai celor de frontieră, s-a discutat despre cooperarea între cele două state în zonele de frontieră.

Astfel, s-a convenit organizarea de operaţiuni comune pe Dunăre, în vederea combaterii criminalităţii economico-financiare şi a controlării traficului. De asemenea, poliţiştii au decis continuarea patrulării în echipe mixte pe litoral.

În ceea ce priveşte cel de-al treilea grup de lucru, constituit din reprezentanţi ai structurilor de cooperare internaţională, supraveghere operativă şi autorităţi judiciare, acesta a finalizat un document comun privind implementarea supravegherii transfrontaliere, prevăzută în Convenţia Schengen. În acest sens s-a stabilit şi iniţierea unor sesiuni de pregătire comune în domeniu.

În anul 2008, printr-o declaraţie comună, România şi Bulgaria şi-au manifestat intenţia de a adera împreună la spaţiul Schengen în martie 2011.

Totuşi, preşedinţia ungară a UE a transmis clar la sfârşitul lunii februarie că Bulgaria nu este pregătită să intre în Schengen, spre deosebire de vecina sa, România, care a îndeplinit condiţiile tehnice prevăzute de regulament.

Cum este puţin probabil ca Sofia şi Bucureştiul să fie decuplate de la aderarea la Schengen, România va trebui să aştepte până când Bulgaria va fi pregătită. Ambele ţări speră să adere în octombrie.

Guvernul bulgar a reiterat că depune eforturi pentru a îndeplini criteriile de aderare la Schengen până în martie 2011.

Mai multe ţări europene, printre care Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda susţin, de asemenea, că România şi Bulgaria nu sunt pregătite să adere la Spaţiul Schengen, invocând slăbiciuni în securizarea frontierelor, criminalitatea organizată şi corupţia.

Preşedintele Traian Băsescu declara, în februarie, că după evaluarea frontierelor Bulgariei din luna martie, autorităţile române vor putea proiecta un posibil calendar privind accesul în Spaţiul Schengen, reiterând că România nu acceptă condiţii suplimentare.

"N-aş vrea să fac publice informaţiile pe care le avem sau ce se discută, nici nu este posibil până nu se ia o decizie. Esenţial pentru noi este să aşteptăm acum noua inspecţie de la finalul lunii martie la frontiera Bulgariei şi atunci vom putea evalua un posibil calendar. România pleacă de la premisa că nu doreşte decuplarea de Bulgaria şi nu o solicităm. Nu am făcut nicio solicitare în acest. În acelaşi timp, plecăm de la premisa absolută că nu acceptăm condiţii suplimentare. Acest lucru nu e posibil. Sigur, şi tratatul nostru şi al bulgarilor, şi modul cum s-au desfăşurat lucrurile şi programarea a privit pachetul România-Bulgaria. Este în regulă, nu contestăm acest lucru, nu cerem decuplarea de Bulgaria, aşteptăm evaluarea de la sfârşitul lunii martie, care sperăm că va fi pozitivă şi vom vedea ce vom face mai departe", spunea Traian Băsescu.

El a adăugat că se ştiu vulnerabilităţile frontierelor Uniunii Europene.

"Cele câteva milioane de oameni care se află ilegal pe teritoriul UE nu au intrat prin România. Asta e cert. Probabil că avem şi noi mica noastră contribuţie, nu spun că la noi nu se întâmplă nimic în neregulă, dar abordarea noastră este – dacă se îndeplinesc condiţiile, intrăm în Schengen, după care constatând toţi vulnerabilitatea frontierelor UE, plecăm la un nou drum şi vedem ce trebuie făcut. La fel cum facem cu Pactul de stabilitate sau Pactul de competitivitate. Ne adunăm, constatăm că sunt probleme şi modificăm tratatul, adoptăm soluţii", mai spunea şeful statului.