DISPARIŢIA omului de afaceri Morgenstern, anunţată după 15 zile de la lipsa sa | UPDATE: Şeful Secţiei 6 şi adjunctul lui, trecuţi în funcţii inferioare/ Poliţistul care trebuia să-l supravegheze, suspectat de favorizarea infractorului

„Pe cale administrativă, doi ofiţeri cu funcţii de conducere au fost trecuţi în funcţii inferioare, respectiv adjunctul Secţiei 6 şi şeful Secţiei 6. (...) Pe parcursul activităţii de control judiciar, în ultima perioadă a desfăşurarării, respectiv de la data neprezentării inculpatului, au fost constatate anumite deficienţe în sarcina poliţistului desemnat cu această activitate, sens în care au fost dispuse măsuri de natură disciplinară, respectiv demararea procedurii de cercetare prealabilă a persoanelor responsabile cu coordonarea şi executarea acestei activităţi de control judiciar”, a explicat, într-o conferinţă de presă, Marius Voicu.

Şeful Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB), Marius Voicu, a mai spus că există şi o sesizare a parchetului în acest caz.

„Există şi o sesizare către o unitate de parchet, pentru ca sub coordonarea sau ancheta unui procuror, să se stabilească gradul de vinovăţie şi de ce anume se face vinovat un poliţist sau altul”, a conchis Voicu.

În cadrul conferinţei de presă, directorul adjunct al DGPMB, Marius Ştefan, a spus că, în prezent 1.586 de persoane sunt sub control judiciar, la nivelul Capitalei.

„În baza unor acte emise judiciare, instanţe de judecată sau organe de urmărire penală, în prezent, Poliţia Capitalei desfăşoară activităţi specifice faţă de un număr total de 1.586 de inculpaţi. Faţă de aceştia sunt dispuse următoarele măsuri preventive: 1.434 inculpaţi au fost dispuse controale judiciare, pentru 20 au fost dispuse controale judiciare pe cauţiune, iar pentru 132 a fost dispusă măsura arestului la domiciliu. Cu asta ne confruntăm în prezent. Ca urmare a activăţii desfăşurate de poliţiştii Capitalei, în cursul anului 2017, Poliţia Capitalei a formulat către instanţe de judecată sau organe de urmărire penală – după caz – un număr de 339 de sesizări. Însă doar în 34 de cazuri s-a dispus înlocuirea măsurii preventive, cea emisă iniţial”, a explicat Ştefan.

Poliţistul care se ocupa de supravegherea judiciară a lui Avraham Morgensten nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile de serviciu, având în vedere că nu a sesizat instanţa despre încălcarea acestui program de către omul de afaceri, omul legii fiind acum suspectat de favorizarea infractorului.

Precizarea vine după ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a sesizat Parchetul General (PG), MAI, IGPR şi DGPMB, după ce omul de afaceri Avraham Morgenstern a dispărut, deşi era sub control judiciar, iar poliţiştii au anunţat instanţa de judecată abia după 15 zile de lipsa acestuia.

Conform unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), verificările au concluzionat că în intervalul 9 decembrie 2016 – 8 mai, Morgenstern a respectat obligaţia de a se prezenta săptămânal la organul de poliţie, ultima prezenţă la Poliţie fiind la data de 8 mai.

„S-a stabilit că poliţistul însărcinat cu supravegherea judiciară a inculpatului nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile de serviciu nesesizând instanţa despre încălcarea acestui program de către inculpat. Poliţistul a făcut o serie de verificări şi demersuri pentru căutarea inculpatului, însă nu a sesizat instanţa despre lipsa acestuia şi încălcarea obligaţiei de prezentare la poliţie. Înştiinţarea instanţei despre nerespectarea programului de supraveghere s-a făcut în data de 30.05.2017, în condiţiile în care acest demers trebuia realizat de îndată ce inculpatul nu se prezentase la termenul din 15.05.2017, conform obligaţiei din programul de supraveghere”, conform sursei citate.

Corpul de Control al MAI a constatat că poliţistul poate fi suspectat de favorizarea făptuitorului prevăzută de articolul 269 din Codul Penal, înaintând o sesizare în acest sens Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

„Ofiţerii Corpului de Control al MAI au verificat totodată şi modul de punere în aplicare a măsurilor pe care instanţa le-a dispus la data de 31.05.2017, după constatarea neprezentării inculpatului la termenul de judecată, stabilindu-se că în aceeaşi zi a fost emis mandatul de dare în urmărire naţională şi consemn la frontieră, iar, ulterior, la data de 13.06.2017 Curtea de Apel Bucureşti a emis mandat european de arestare pe numele inculpatului, introdus în sistemul de informaţii Schengen. În plan administrativ s-a dispus cercetarea prealabilă a conducerii Secţiei 6”, menţionează MAI.

De asemenea, ministrul Afacerilor Interne crede că este „deosebit de grav acest caz, care reflectă deficienţe serioase la nivelul managementului”, fapt pentru care solicită conducerii Poliţiei Române şi Poliţiei Capitalei măsuri ferme pentru modul cum a fost gestionată această situaţie.

DNA a sesizat Parchetul General, MAI, IGPR şi DGPMB, după ce omul de afaceri Avraham Morgenstern a dispărut, deşi era sub control judiciar, iar poliţiştii au anunţat instanţa de judecată abia după 15 zile de la lipsa acestuia.

„La data de 15 iunie 2017, DNA a transmis către MAI, IGPR, DGPMB sesizări în vederea efectuării de verificări şi luării de măsuri cu privire la faptul că organele de poliţie au întârziat să notifice instanţa de judecată referitor la dispariţia lui Avraham Morgenstern, inculpat trimis în judecată pentru evaziune fiscală la data de 12 februarie 2015. Inculpatul Avraham Morgenstern fusese condamnat în primă instanţă la o pedeapsă privativă de libertate, iar în prezent se judecă apelul”, se arată într-un răspuns transmis de DNA, la solicitarea MEDIAFAX.

Conform sursei citate, procurorii anticorupţie au sesizat faptul că omul de afaceri ar fi trebuit să se prezinte la Poliţie în 15 mai, potrivit programului stabilit în cadrul controlului judiciar. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar organele de poliţie au notificat instanţa competentă abia după 15 zile şi doar după ce judecătorii au observat lipsa lui Morgenstern, la un termen de judecată.

„Deşi aveau cunoştinţă încă din data de 15 mai 2017 despre faptul că inculpatul Avraham Morgenstern nu s-a prezentat la secţia de poliţie la termenul stabilit prin măsura controlului judiciar (măsură dispusă de instanţa de judecată care îl obliga să se prezinte periodic la secţia de poliţie conform unui program prestabilit), organele de poliţie au notificat instanţa competentă – Curtea de Apel Bucureşti - asupra lipsei acestuia abia după 15 zile şi numai ca urmare a demersurilor efectuate de instanţa care a constatat lipsa inculpatului la termenul de judecată din data de 19 mai 2017. Dacă lucrurile s-ar fi desfăşurat în conformitate cu procedurile legale, la termenul de 19 mai 2017, instanţa trebuia să fi fost deja notificată de organele de poliţie asupra faptului că acesta nu s-a prezentat la secţie conform programului de supraveghere stabilit de controlul judiciar şi să comunice instanţei care au fost rezultatele verificărilor”, arată DNA.

Curtea de Apel Bucureşti a fost sesizată de către poliţişti abia în 30 mai şi numai ca urmare a celor dispuse de această instanţă la termenul din 19 mai 2017. Prin urmare, instanţa a dispus, în 31 mai, înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă în lipsă a inculpatului Avraham Morgenstern.

„Precizăm că, la data de 15 iunie 2017, DNA a sesizat şi PICCJ asupra împrejurărilor sus menţionate pentru a aprecia dacă există elemente de natură să determine deschiderea unui dosar penal”, precizează parchetul.

În cursul zilei de vineri, a fost transmis DNA rezultatul Corpului de control al Ministrului Afacerilor Interne, din care rezultă că există o suspiciune rezonabilă privind săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului de către organele de poliţie care aveau obligaţia să exercite programul de supraveghere asupra lui Avraham Morgenstern.

Astfel, tot vineri, procurorii anticorupţie au trimis PG şi rezultatul Corpului de control al Ministrului Afacerilor Interne.

Pe numele lui Avraham Morgenstern a fost emis un mandat de arestare în lipsă.

Omul de afaceri, administrator al firmei Shapir Structures SRL, a fost condamnat, în 10 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti, la 12 ani de închisoare şi plata a 53 milioane lei către statul român, într-un dosar de evaziune fiscală. Decizia nu a fost definitivă şi, în prezent, la Curtea de Apel Bucureşti se judecă apelul.