Poluăm cât pentru eternitate! Doar în 2021, oamenii au generat deşeuri electrice şi electronice cât greutatea Marelui Zid Chinezesc

Deşeurile generate depăşesc greutatea Marelui Zid Chinezesc, considerat cel mai greu obiect artificial de pe suprafaţa Pământului.

Reprezentanţii Asociaţiei Respo DEEE atrag atenţia că, din păcate, doar 17% dintre acestea au ajuns în circuitul corect de reciclare, restul fiind aruncate la gunoiul menajer sau în natură, poluând apa şi solul şi afectând în cele din urmă şi sănătatea oamenilor. Acest lucru se întâmplă şi în România, unde procentul de preluare spre reciclare este încă foarte redus.

Conform Respo DEEE, printre deşeurile generate în 2021 se află produse ieşite din ciclul de utilizare precum televizoare, calculatoare, electrocasnice, imprimante, routere, echipamente audio, camere video, componente ale calculatoarelor, cabluri, chiar şi jucării electronice şi instrumente muzicale.

Cantitatea globală de DEEE din 2021 este cu 4 milioane de tone mai mare în comparaţie cu 2019, când s-au raportat 53,4 milioane de tone şi cu 21% mai mare decât în 2014, când cifrele indicau 45 de milioane de tone. Dacă se urmează această tendinţă, specialiştii estimează că totalul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) generat anual va depăşi 74 de milioane de tone până în 2030.

“Situaţia este foarte gravă şi este generată de trei cauze principale. În primul rând, tot mai multă lume are acces la echipamente electrice şi electronice de mici dimensiuni pentru că acestea au devenit foarte ieftine. Apoi, ciclurile de viaţă ale produselor sunt acum mai scurte. Apar mereu modele noi şi mai performante şi le înlocuim rapid pe cele existente. Nu în ultimul rând, avem opţiuni limitate de reparaţie. Spre exemplu, s-a stricat cuptorul cu microunde şi mai nimeni nu-şi mai pune problema să-l ducă la reparat, astfel că majoritatea oamenilor îl aruncă şi cumpără altul nou. Şi, din păcate, nu mulţi îl oferă spre reciclare. Potrivit studiilor, europenii păstrează încă în gospodării cam 15% din echipamentele electronice stricate sau pe care nu le mai folosesc. Cam 5 kilograme, în medie. Iar exemplele pot continua!”, declară Cristian Pocol, Preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Conform Raportului anual privind starea mediului în România, publicat în 2020, în ultimii ani se observă o creştere accentuată a procentului de reciclare DEEE-urilor, dar nu suficientă.

În anul 2008, cantitatea de produse electrice şi electronice (EEE) introduse în piaţă atingea cifra record de 244.050 de tone. Ulterior, această cantitate a scăzut din cauza crizei economice. În 2014, au fost introduse în piaţă 139.587 tone echipamente electrice, în 2017 aproximativ 237.774 de tone, 261.146 tone în 2018 şi estimativ 241.428 tone în 2019 (cifrele raportate la acest an sunt încă incomplete).

În această perioadă, cantitatea de DEEE-uri ridicată din piaţă a crescut de la 3734 tone în 2008, la 28.853 tone în 2014 şi 62.192 tone în 2018. Pentru 2019 şi 2020, cifrele sunt estimative, în 2019 ridicându-se 84.408 tone deşeuri electrice şi electronice, pentru ca, în 2020, cifra totală să ajungă la 100.000 de tone. Piaţa de colectare în România a crescut astfel semnificativ, dar nu suficient, din 2008 până în 2020.

„România are transpuse prevederile legislaţiei europene, precum şi bazele unei industrii de management al DEEE-urilor. Vedem o evoluţie, lentă, ce-i drept, dar există.

Poluăm mult mai mult decât reciclăm

Din păcate, volumul deşeurilor creste mult mai repede decât se dezvoltă industria de management al acestora. Prin urmare, impactul pozitiv al activităţilor noastre asupra mediului înconjurător este deocamdată foarte mic. Degeaba reciclăm un frigider din Timişoara dacă cel mai apropiat centru de sortare şi reciclare se află la Câmpia Turzii, însemnând să emitem CO2 cu mijlocul de transport. În aceste condiţii, poluarea este mai mare decât beneficiul adus de reciclarea acelui frigider. Din acest motiv, este foarte important să analizam situaţia actuală şi apoi să ne asezăm la discuţii, toate părţile implicate în managementul DEEE-urilor, şi să gândim un mod de lucru care să producă reale efecte pozitive asupra mediului înconjurător”, declară Cristian Pocol, Preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Dintre toate regiunile din lume, un dezastru ecologic întâlnim în America Latină. Numărul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice din cele 13 ţări care formează America Latină a crescut cu 49% între 2010 şi 2019, însă doar 3% au fost colectate şi reciclate, potrivit unei evaluări a ONU. Astfel, în 2019, DEEE-urile generate de cei 206 milioane de cetăţeni din cele 13 ţări au atins 1,3 milioane de tone. Altfel spus, greutatea unei caravane de camioane încărcate la greutate maximă şi înşirate de-a lungul a 670 de kilometri. Prin comparaţie, cifra de deşeuri generate în 2010 a fost de 900.000 de tone.

Conform Regional E-waste Monitor for the Arab States 2021, în UAE numărul de echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţă a crescut cu 30%, de la 3,2 milioane tone sau 8,8 kilograme per locuitor, în 2010, la 4,1 milioane tone (sau 9,5 kg/locuitor) în 2019. În aceeaşi perioadă de timp, generarea de deşeuri în regiune a crescut cu 61% de la 1,8 milioane tone (4,9 kg/locuitor), în 2010, la 2,8 milioane tone (6,6 kg/locuitor) în 2019. Cel mai mare generator de deşeuri de echipamente electrice şi electronice este Arabia Saudită, cu 595 mii de tone (sau 13,2 kg/locuitor). Acelaşi studiu arată că statele arabe au colectat şi gestionat corect doar 2,2 mii de tone (0,01 kg/locuitor) DEEE în 2019, ceea ce echivalează cu o rată de colectare infimă, de doar 0,1 % din deşeurile generate.

La polul opus, în ceea ce priveşte reciclarea, stă Australia, unde 54% dintre toate deşeurile electronice sunt colectate în mod corect şi intră astfel în circuitul de reciclare. În 2019, aproximativ 975.000 de tone de echipamente electrice şi electronice noi au intrat pe piaţa australiană. În acelaşi an, au fost generate 521.000 de tone de deşeuri electronice, ceea ce echivalează cu 20,4 kg de deşeuri electronice pe cap de locuitor. Dintre acestea, jumătate au ajuns în fabricile de reciclare conform E-Product Stewartship Report Australia.

Şi din Olanda vin statistici încurajatoare. În 2018, cantitatea generată de DEEE a fost de 366 mii de tone tone, reprezentând o creştere de 13% faţă de 2010. Dintre acestea, jumătate au fost reciclate.

“Soluţia este să ne schimbăm modul în care consumăm. De exemplu, dacă folosim un televizor timp de 13 ani, în loc de 6 ani, împiedicăm emanarea în atmosferă a aproximativ 660 kg de gaze cu efect de seră. Apoi, dacă folosim un telefon mobil smart timp de 7 ani, în loc de 2 ani şi jumătate, stratul de ozon va fi ferit de 100 kg de gaze cu efect de seră. Totul se reduce la educaţie şi să înţelegem cum facem rău mediului, chiar fără să ştim. Nu este dificil să ne schimbăm comportamentul pentru a fi responsabili faţă de societate şi mediu. Înainte să cumpărăm noi şi noi produse, haideţi să ne gândim dacă noi chiar avem nevoie de ele sau dacă doar suntem tentaţi să le luăm pentru că sunt la reducere”, continuă Cristian Pocol, Preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.