Pompier: Bebeluşii ţipau de durere, dar se mişcau toţi, semn că erau în viaţă. Erau negri de la fum

Cristian Vâlcu, pompierul care, susţin jurnaliştii de la Gândul, a condus primul echipaj de salvatori ajuns la Maternitatea Giuleşti după ce explozia de luni seară a fost anunţată autorităţilor, povesteşte cum a plecat din bază alături de colegii lui şi retrăieşte emoţiile drumului până la unitata sanitară.

"Ne-am urcat în maşină şi ne rugam să nu fie foc în saloanele copiilor. Ştiam foarte bine maternitatea şi ce dezastru s-ar fi putut întâmpla dacă flăcările ajungeau la saloane. Am mers numai pe contrasens. Când auzi de foc la o maternitate, te gândeşti la tot ce poate fi mai rău, la pericolele care ameninţă bebeluşii. Traficul era infernal, dar am ajuns în cinci minute. Am văzut flăcările la etajul doi şi mi-am dat seama că situaţia este gravă", povesteşte Cristian Vâlcu.

Jurnaliştii de la Gândul afirmă că acesta a fost primul care a intrat în maternitate.

"La etajul 1, mi-a ieşit în faţă o asistentă. Din fugă am auzit că îmi spunea că incendiul este la sala de reanimare pentru născuţii-prematur. Nu ştiam câţi sunt înăuntru. Urcând, am văzut flăcările. Pe culoare era haos. Mămicile disperate s-au năpustit asupra mea. «Salvaţi-ne copilaşii!», strigau în jurul nostru", a povestit pompierul.

Acesta îşi aminteşte cum, pentru a creşte eficienţa intervenţiei, el şi colegii lui au fost nevoiţi să renunţe la echipamentele de protecţie.

"Am aruncat hainele de pe mine, casca şi mănuşile de protecţie. Am intrat în salon şi am desfăcut cu dinţii furtunele de aer de la doi copilaşi. Am cerut întăriri, echipe de salvare şi de prim-ajutor. Aveam nevoie de forţe suplimentare, apă şi spumă. Nu ne puteam mişca în salon, nu vedeam nimic, nu îi vedeam nici pe copii. Flăcările ieşeau pe geam şi degajau fum şi gaze toxice. O uşă era deschisă. Cealaltă era închisă şi blocată de un cărucior. Acolo era un bebeluş care plângea. Acela a fost primul salvat", îşi aminteşte pompierul, citat de Gândul.

Vâlcu explică şi de ce a fost necesar să renunţe la echipament: "Cu mănuşile nici nu am fi putut să îi apucăm".

"Am scos la început opt, apoi încă trei. Ţipau de durere, dar se mişcau toţi, semn că erau în viaţă. Erau negri de la fumul care cuprinsese încăperea", povesteşte pompierul.

El descrie atmosfera de pe holurile spitalului în acele momente de panică.

"Mămicile săreau pe noi. A trebuit pe unele să le dăm din calea noastră. Le-am zis să ne lase să scoatem bebeluşii, le-am promis că facem tot ce putem. Am încercat să le alung, să nu vadă ce se întâmpla. Nu ştiam cum vom scoate copilaşii, în ce stare vor fi, dacă mai sunt sau nu în viaţă. Cum îi luam, îi predam la asistente. Făceam echipe, pentru a-i duce cât mai departe de foc", mai spune Vâlcu.

Pompierul citat de Gândul afirmă că el a reuşit să scoată trei din cei 11 copii aflaţi în salonul afectat de explozie şi apoi de incendiu. Despre primul pe care a apucat să-l scoată, acesta îşi aminteşte că "avea culoarea violet, cu depuneri de funingine".

"Al doilea, pe care l-am luat în braţe, şi-a deschis un ochişor. Am simţit că mă priveşte cu acel ochi albastru, micuţ, ca o boabă de piper. Sper şi mă rog să fie în viaţă. Acel ochi mă urmăreşte şi acum. Nu pot să îi uit privirea. Al treilea pe care l-am salvat era într-un pătuţ mobil. Din cauza flăcărilor şi temperaturii ridicate, pătuţul în care stătea se încinsese şi frigea tot", mai spune Vâlcu.

El precizează că, alături de echipa sa, a reuşit ca în doar patru minute să-i scoată din salonul în flăcări pe toţi cei 11 copii. Intervenţia a fost însă îngreunată de faptul că aparatele şi dotările din salon fuseseră afectate de incendiu, paturile fiind, spre exemplu, extrem de fierbinţi iar incubatoarele lipite şi închise ermetic - lucru care însă a fost benefic pentru micuţii aflaţi înăuntru, care astfel au fost protejaţi de fum.

"Incubatoarele erau lipite de la căldură şi nu le puteam scoate afară cu totul. Unii erau închişi ermetic în incubatoare. Aceia au fost cei mai protejaţi de fum, funingine încinsă şi foc. În patru minute am scos afară cei 11 copilaşi", povesteşte Vâlcu.

După ce a reuşit să-i scoată pe toţi din salonul afectat de explozie şi flăcări, Vâlcu şi echipa sa au continuat intervenţia, protejându-i şi pe ceilalţi 30 de copii din pavilionul alăturat de fumul emanat de incendiu, până când flăcările au fost stinse în totalitate.

"După salvarea copilaşilor, am intrat în pavilionul alăturat, unde erau 30 de incubatoare. Se oprise curentul şi oxigenul. Am intrat, copiii erau bine. Am pus cârpe umede la uşi şi geamuri, ca să nu intre fumul la ei. «Rămâneţi aici până vin forţele de sprijin!», le-am spus asistentelor care îi îngrijeau pe micuţi. În zece minute am lichidat incendiul", conchide Vâlcu.