Prima pagină » Social » Cum poţi dărâma, ipotetic vorbind, statuia unui rasist? Sfaturile unui arheolog care lucrează cu pietre gigantice în Egipt

Cum poţi dărâma, ipotetic vorbind, statuia unui rasist? Sfaturile unui arheolog care lucrează cu pietre gigantice în Egipt

Sarah Parcak este un egiptolog şi arheolog cu peste 20 de ani de experienţă care lucrează în Qift, un oraş din Egipt situat la nord de Luxor. Ea spune că multe dintre practicile pe care oamenii le foloseau în urmă cu mii de ani sunt încă folosite în Qift pentru a ajuta arheologii să mute în siguranţă artefactele masive. Parcak este familiarizată cu felul în care civilizaţiile antice ridicau şi mutau obiecte masive, dar spune că, “În primul rând, oamenii ar trebui să facă presiuni asupra guvernelor şi asupra primăriilor pentru a dărâma statuile unor figuri rasiste cu ajutorul unor echipamente mecanice. Numai atunci când cererile lor se lovesc de urechi surde, oamenii pot recurge la astfel de gesturi, asigurându-se că nu pun în pericol viaţa nimănui”.
Cum poţi dărâma, ipotetic vorbind, statuia unui rasist? Sfaturile unui arheolog care lucrează cu pietre gigantice în Egipt
Bogdan Nicolai
14 iun. 2020, 11:29, Social

În calitate de arheolog, Parcak crede cu tărie că statuile unor personalităţi rasiste trebuie să le aparţină muzeelor, nu spaţiilor publice. De aceea, ea a vorbit pe Twitter despre cel mai eficient mod prin care poţi elimina în siguranţă “un monument rasist”.

În primul rând ea a explicat că trebuie folosite lanţuri masive în locul frânghiei, iar pentru siguranţa lor, toţi cei implicaţi trebuie să poarte mănuşi. Parcak a subliniat, de asemenea, importanţa menţinerii unei distanţe suficiente între grup şi statuie, întrucât un protestatar din Portsmouth, Virginia a fost deja rănit grav când o statuie căzută l-a lovit.

“Va fi nevoie de aproximativ 40 de oameni pentru o statuie înaltă de 20 de metri. O persoană trebuie să ghideze totul printr-un difuzor, iar pe fundal trebuie să se audă o muzică ritmată care să îi ajute pe oameni să se sincronizeze. Oamenii trebuie să tragă de lanţuri în doua direcţii opuse, stânga, dreapta, stânga, dreapta până când statuia se va clatina.”

Cum vor vedea arheologii aceste statui căzute peste o mie de ani? Parcak speră că acesta este „sfârşitul războiului civil”. Deşi Războiul civil şi sclavia s-au încheiat, din punct de vedere tehnic, în secolul al XIX-lea, opresiunea oamenilor de culoare a căpătat multe alte forme. Brutalitatea disproporţionată a poliţiei împotriva negrilor americani este doar una dintre dovezile că sfârşitul sclaviei nu este încă definitiv.