Pompiliu Bota cere ca magistraţii care l-au condamnat să plătească daunele suportate de stat

Pompiliu Bota a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că, în urmă cu o zi, a trimis o scrisoare Curţii de Conturi a României, în care cere ca statul să recupereze cei 64.000 de euro, cât estimează că a pierdut statul român când i-a plătit despăgubirile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Astfel, cei de la care ar trebui recuperaţi aceşti bani sunt poliţistul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara, Dumitru Liviu Gabriel, procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, Dorel Herban, fostul procuror al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie (Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -n.r.), Joiţa Tănase, şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -n.r.) Sanda-Constanţa Haiduc, Nineta Anghelina şi Paşca Cameniţa Victor, care l-au condamnat, în 2003, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru evaziune fiscală.

Bota a câştigat, în noiembrie anul trecut, la CEDO, 16.000 de euro, bani pe care Ministerul Finanţelor Publice i-a plătit în 20 martie.

Bota a mai primit în 2001 şi 500 de milioane de lei vechi pentru daune morale, întrucât a fost arestat preventiv 68 de zile, iar Curtea de Apel din Alba Iulia l-a achitat pe Bota, hotărârea fiind definitivă.

Astfel, în total statul ar trebui să îşi recupeze 64.000 de euro, adică cei 16.000 de euro câştigaţi la CEDO şi suma de 500 de milioane reactualizată.

Bota a trimis o scrisoare Curţii de Conturi în care menţionează articolul 96 aliniatul 2 din Legea 303 din 2004 care prevede că "răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

În baza hotărârii CEDO, Pompiliu Bota, a făcut la completul de nouă judecători de la instanţa supremă, o cerere de revizuire a sentinţei date în 21 ianurie 2003 prin care instanţa supremă a decis condamnarea sa la doi ani de închisoare pentru evaziune.

De fapt, procurorul general al României de atunci, Joiţa Tănase, a introdus un recurs în anulare la completul de nouă judecători instanţei supreme, contestând decizia definitivă a Curţii de Apel Alba Iulia, prin care Bota a fost achitat. În baza acestui recurs în anulare Pompiliu Bota a fost condamnat de instanţa supremă la doi ani de închisoare.

Acum Bota cere desfiinţarea acelei decizii din 21 ianuarie 2003 şi achitarea sa pentru infracţiunea de evaziune fiscală.

Completul de nouă judecători de la instanţa supremă a stabilit un nou termen în acest proces de revizuire pentru 22 iunie.

Pompiliu Bota, a câştigat, în 4 noiembrie, 16.000 de euro în procesul deschis statului român la CEDO, unde a reclamat faptul că, deşi fusese achitat definitiv pentru o evaziune fiscală, în urma unui recurs în anulare a fost, totuşi, condamnat.

La momentul la care s-au petrecut faptele incriminate de Pompiliu Bota, acesta era unic acţionar şi administrator al unei societăţi comerciale. Bota a reclamat în faţa judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) faptul că a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în urma unui recurs în anulare formulat de procurorul general, deşi fusese achitat printr-o decizie judecătorească definitivă.

Mai mult, hotărârea definitivă de achitare prevedea şi acordarea de despăgubiri pentru perioada de arest preventiv executată de Bota pe durata procesului, astfel că el nu şi-a mai primit banii.

El a reclamat faptul că, prin condamnarea sa în urma unui recurs în anulare, statul român i-a încălcat dreptul la un proces corect, dreptul la protecţia proprietăţii şi dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeaşi faptă.

Magistraţii CEDO au decis că recursul în anulare a fost, practic, un "apel deghizat" şi că instanţa nu a dispus corect atunci când a casat achitarea definitivă obţinută de Pompiliu Bota, apreciind în unanimitate că reclamantului i-a fost încălcat dreptul la un proces corect, dar şi dreptul la protejarea proprietăţii.

Astfel, judecătorii CEDO au hotărât ca Pompiliu Bota să primească 14.000 de euro cu titlu de daune materiale şi 2.000 de euro cu titlu de daune morale de la statul român.

Pompiliu Bota este care a iniţiat şi înfiinţat la nivelul fiecărui oraş cîte un barou, în paralel de altfel cu instituţiile locale de acest fel deja existente. Acţiunea lui Bota a generat în 2003 disputa privind legalitatea Baroului Constituţional Român. Cazul a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care a apreciat că înfiinţarea acestui barou contravine legii româneşti.

Ministerul Public a iniţiat contestaţii, astfel încît au fost anulate hotărîrile prin care au fost înfiinţate barourile subordonate organizaţiei conduse de Bota. Acesta a făcut plîngere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg şi a reclamat faptul că îi este interzis dreptul constituţional de a se asocia.

CEDO a apreciat, la prima vedere, că dizolvarea asociaţiei "Bonis Potra" constituie fără îndoială o ingerinţă în exercitarea dreptului membrilor săi la libertatea de asociere. O astfel de ingerinţă încalcă - potrivit hotărîrii CEDO - articolul 11 al Convenţiei, exceptînd cazul în care ea a fost "prevăzută de lege", îndreptată spre unul sau mai multe scopuri legitime şi "necesară într-o societate democratică" pentru a atinge aceste scopuri.

În 26 aprilie 2007, instanţa supremă a admis recursul în interesul legii referitor la exercitarea profesiei de avocat, trimis de procurorul general Codruţa Kovesi, stabilind că asistenţa juridică acordată de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat conform Legii 51/1995 echivalează cu lipsa de apărare.

"Prin decizia nr. XXVII, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că asistenţa juridică acordată în procesul penal unui inculpat sau învinuit de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată prin Legea nr. 255/2004, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia", potrivit deciziei Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.