Ponta, după modificarea CP în Senat: Dosare penale pot fi în continuare documentate fără probleme

Şeful Executivului a făcut aceste afirmaţii în cadrul unui interviu televizat la Digi 24, în contextul în care moderatorul i-a solicitat să-şi exprime opinia în legătură cu modificările Codului de Procedură Penală făcute în Senat. Premierul a arătat că nu este senator şi, deci, nu a participat la şedinţa Senatului, dar a spus că votul exprimat, de 88 pentru şi 20 împotrivă, arată că modificările au fost acceptate de o largă majoritate.

"Dacă vrei să-ţi faci treaba serios (...) în condiţii de independenţă a justiţiei, lucrul este garantat şi nu îl poate schimba nimeni în niciun fel, şi în condiţii de folosire a temeiurilor legale, lucru pe care sunt convins că îl fac şi se va întâmpla", a spus premierul.

El a arătat că modificările aduse de Senat nu vor împiedica activitatea procurorilor.

"Poţi să faci fără niciun fel de problemă, să documentezi dosare penale, aşa am făcut eu şi cei care eram procurori înainte de intrarea în vigoare, în februarie parcă, 2014, a noilor coduri, la fel au făcut procurorii DNA înainte şi la fel vor face în continuare", a spus Ponta..

Întrebat de ce au vrut senatorii să schimbe Codul de Procedură penală, premierul a repetat că nu este senator, nu a participat la şedinţă şi că modificările au fost votate inclusiv de reprezentanţii opoziţiei.

"Dacă erau doar voturile senatorilor PSD era mai uşor să răspund", a spus Ponta.

Premierul şi-a exprimat susţinerea şi pentru eliminarea punerii cătuşelor celor cercetaţi, atunci când aceşti sunt însoţiţi de poliţişti în spaţiul public, cu excepţia persoanelor violente.

"Cătuşele să fie folosite împotriva celor care sunt violenţi şi pun în pericol integritatea poliţiştilor", a spus Ponta.

El a adăugat că reglementarea a fost stabilită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi prevede ca o persoana care nu este condamnată definitiv trebuie încătuşată doar în măsura în care aceasta reprezintă un pericol.

"Şi e un lucru bun", l-a întrebat moderatorul pe prim-ministru.

"Dcă e o reglementare europeană, da, e un lucru bun. Adică, ce câştigaţi dumneavoastră personal din faptul că o femeie este încătuşată?(...) Nu ştiu ce avem de câştigat dacă vedem o femeie cu cătuşe, fără a fi condamnată definitiv", a mai spus Victor Ponta.

Plenul Senatului a adoptat, luni, amendamentul la Codul Penal şi cel de Procedură penală iniţiat de Ioan Chelaru, Cristiana Anghel şi Ovidiu Donţu, prin care ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice”, înlocuind sintagma de ”suspiciuni rezonabile” din actuala lege.

Amendamentul, semnat de senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) la proiectul pentru modificarea şi competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal şi a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015 a fost adoptat cu 91 de voturi ”pentru” de plenul Senatului, după ce săptămâna trecută legea a primit raport de admitere în comisia juridică.

Potrivit amendamentului, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă ”suspiciunea rezonabilă” că o persoană a săvârşit o infracţiune”, s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”.

Potrivit motivaţiei senatorilor care au iniţiat amendamentul, noua formulare este ”mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia.

Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai ”dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

”Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei”, se menţionează în motivaţie.

Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede, în varianta aflată în vigoare la acest moment, că ”măsurile preventive (reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni".

Proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.