Ponta: Kovesi să înceteze persecutarea oamenilor care au votat, pentru că Băsescu e back in business

"Am primit şi eu, ca membru al CSM, solicitarea făcută de un grup important de intelectuali, fostul preşedinte Emil Constantinescu, oameni de o mare probitate morală, există o petiţie vizavi de abuzurile comise de procurori. Dar acuma, dacă şi-au atins scopul, pentru că toţi aceşti zeci de procurori care persecutau sătenii de prin cine ştie ce judeţe, voiau să se întoarcă domnul Băsescu la Cotroceni. Acum, şi-au atins scopul şi voi face mâine către doamna Kovesi o solicitare să înceteze persecutarea oamenilor care au votat, pentru că şi-au atins scopul: domnul Băsescu este back in business, împreună cu doamna Kovesi", a spus premierul.

Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat, marţi, sesizarea formulată de Fundaţia Română pentru Democraţie privind protestul public exprimat de peste 90 de semnatari, faţă de acţiunile Parchetului General şi DNA în legătură cu referendumul, Inspecţia Judiciară urmând să facă verificări.

"Astăzi, 21 august 2012, a fost înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii, sesizarea formulată de Fundaţia Română pentru Democraţie privind protestul public, exprimat de un număr de 90 de semnatari, faţă de acţiunile întreprinse de Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu referendumul de demitere a preşedintelui României, organizat la data de 29 iulie 2012", se arată într-un comunicat de presă al CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că Inspecţia Judiciară este instituţia competentă să facă verificări privind activitatea magistraţilor.

Astfel, toate memoriile, petiţiile sau sesizările, inclusiv cea transmisă marţi de Fundaţia Română pentru Democraţie, primite la Consiliul Superior al Magistraturii şi care au ca obiect astfel de aspecte sunt direcţionate către Inspecţia Judiciară pentru verificări.

Peste 90 de personalităţi publice, printre care scriitori, profesori universitari şi cercetători, solicită CSM să intervină pentru a opri acţiunile Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie împotriva cetăţenilor care au participat la votul din 29 iulie.

În sesizarea adresată, marţi, preşedintelui, vicepreşedintelui şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cei 91 de semnatari - personalităţi publice, scriitori, universitari, cercetători "şi alţi cetăţeni preocupaţi de binele public" - susţin că acţiunile declanşate de Parchetul instanţei supreme şi DNA trebuie oprite, întrucât cetăţenii care au participat la referendumul pentru demiterea preşedintelui devin astfel "nişte potenţiali infractori supuşi hărţuielilor declanşate fără temei legal".

"Aducându-vă la cunoştinţă dezaprobarea şi protestul nostru public în privinţa acţiunilor întreprinse de Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie în ultima perioadă în diferite regiuni ale ţării, acţiuni care pun în pericol democraţia în România, vă solicităm să întreprindeţi toate demersurile necesare pentru investigarea acestora şi luarea măsurilor ce se impun", scriu semnatarii sesizării transmise CSM.

Aceştia solicită CSM să facă cercetări şi să dispună măsurile legale în cazul încălcării prevederilor legii în cadrul unor acţiuni ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, materializate în fapte precum încălcarea gravă a normelor de procedură cu privire la modul de preluare a listelor electorale cuprinzând persoanele care au participat la referendum sau publicarea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii din cadrul urmăririi penale, săvârşită cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, privind convorbirile telefonice între foştii miniştri Ioan Rus şi Victor Paul Dobre.

Semnatarii sesizării precizează că, în 9 august, presa centrală a publicat stenograme ale convorbirilor telefonice dintre Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, date care se regăseau în dosarul de urmărire penală sau pe care Parchetul nu le-a contestat public.

"Aceste date şi informaţii din dosar, care nu sunt destinate publicităţii, au apărut în presă înainte de a fi făcută solicitarea către Parlament pentru ridicarea imunităţii deputatului Victor Paul Dobre, precum şi înainte de autorizarea de către Preşedintele României a cercetărilor referitoare la un ministru, membru CSAT, ceea ce vădeşte faptul că aceste informaţii au fost scurgeri din dosar - fie scurgeri controlate în vederea sprijinirii publice a discursului politic a domnului Traian Băsescu, fie rezultat al unei grave neglijenţe. Răspunderea profesională este atât a procurorilor de caz cât şi a conducerii instituţiei pentru modul defectuos în care se asigură respectarea procedurilor la nivelul Parchetului", se mai arată în sesizare.

Personalităţile publice semnalează şi aspecte care, potrivit acestora, privesc interferenţa politică a Parchetului instanţei supreme.

"Este de natura Inspecţiei Judiciare să verifice dacă anterior solicitării încuviinţării urmăririi penale a unui ministru s-a realizat cercetarea penală suficientă care să indice nevoia de a se circumstanţia făptuitorul unei prezumtive fapte penale", se mai arată în sesizare.

Semnatarii consideră că Parchetul a declanşat urmăriri penale în sensul solicitat de preşedintele Traian Băsescu, în cazul unor salariaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, fără a se cerceta în prealabil dacă sunt sau nu întrunite indicii ale săvârşirii unei infracţiuni, doar pentru faptul că s-a emis o adresă de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, fără a se vedea dacă în conţinutul ei sunt date nereale sau opinii ce nu concordă cu obligaţiile profesionale.

Potrivit semnatarilor sesizării, au fost încălcate şi prevederile articolului 99 litera h, coroborate cu litera n din Legea 3030/2004, atunci când Parchetul instanţei supreme a stabilit cercetarea penală cu prioritate referitoare la scrutinul din data de 29 iulie 2012, deşi nu a soluţionat un număr de peste 12.000 de sesizări referitoare la scrutinul din data de 6 decembrie 2009 şi cel din 7 iunie 2009, în beneficiul preşedintelui Traian Băsescu, "care a declarat că doreşte păstrarea în funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public a doamnei Laura Codruţa Kovesi".

De asemenea, semnatarii reclamă realizarea de acte de procedură cu scopul influenţării unei cauze aflate în soluţionare la Curtea Constituţională.

Aceştia cred că aspectele semnalate au creat în opinia publică "un sentiment de neîncredere în justiţie, de frustrare şi de revoltă împotriva modului cum votul dat la urne se reinterpretează ca o afacere judiciară", atâta timp cât Parchetul emite din dosare probe care sprijină discursul politic al preşedintelui Traian Băsescu şi se antepronunţă asupra procesului electoral neîncheiat încă prin începerea urmăririlor penale indicând care adresă este corectă şi care nu, care înscris al Curţii Constituţionale este legal şi care nu, care este conduita culpabilă pentru primari şi care nu, care ministru este suspectat şi care nu.

În opinia semnatarilor sesizării trimise CSM, Parchetul instanţei supreme, prin conduita sa, realizează presiuni asupra Curţii Constituţionale, atât direct cât şi indirect, prin recalificarea probelor aflate în cursul judecăţii.

"Este obligaţia Inspecţiei Judiciare şi a CSM să intervină înainte ca prejudiciile încrederii în justiţie să devină ireparabile, pentru ca aceasta va afecta independenţa sistemului judiciar pe termen mediu şi lung. Un sistem care anulează efectele votului popular, şi care se plasează în mod evident părtinitor din considerente politice, deschide un parcurs periculos în relaţia justiţie – politic – societate. În faţa evidenţei, CSM şi Inspecţia judiciară au obligaţia de a opri de îndată manipularea votului popular prin intimidări judiciare împotriva celor chemaţi să răspundă la întrebarea politică cu privire la rezultatul referendumului", se mai arată în sesizare.

Semnatarii solicită declanşarea de urgenţă şi soluţionarea cu celeritate a sesizării, precum şi extinderea controlului şi la alte elemente pe care le vor constata în cursul anchetei, astfel încât concluziile să poată fi făcute publice în timp util pentru a se garanta obiectivitatea, independenţa şi legalitatea funcţionării instituţiilor judiciare ca fundament al statului de drept.