Ponta: Pensiile torţionarilor, puse într-un fond special. Dacă sunt achitaţi de instanţă, le reprimesc

Primul ministru a arătat că, în urma consultării Ministerului Muncii, s-a ajuns la o formă a legii care să respecte prevederile constituţionale.

"Practic (...), tot ceea ce se plăteşte de la bugetul de stat, să le oprim. Îi punem într-un fond special pentru despăgubirea victimelor. Dacă instanţa îi va achita, le dăm banii înapoi. Dacă instanţa îi condamnă, înseamnă că am făcut bine", a declarat Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a arătat că proiectul legii va fi definitivat în următoarele zile, după alte câteva consultări cu Ministerul Muncii.

Premierul Victor Ponta declara, pe 14 august, că este dispus să-şi asume răspunderea pentru suspendarea plăţii pensiilor torţionarilor comunişti, dacă Parchetul începe o acţiune penală împotriva acestora, şi i-a cerut atunci ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să găsească o soluţie juridică pentru rezolvarea problemei.

"Îmi angajez eu răspunderea - cu dumneavoastră împreună - cu torţionarii, dacă avem orice fel de începere de acţiune penală din partea Parchetului sau un mic suport juridic, să le suspendăm plata pensiei până se judecă procesul. Probabil că o să ne dea în judecată. Vorbiţi şi cu CSM, şi cu toţi cei care ne mai pot sprijini. Ăştia, marii anticomunişti care condamnau anticomunismul, văd că i-au lăsat pe torţionari foarte bine. Haideţi să luăm noi măsuri, care eram oameni tineri în '89 şi nefiind din acelaşi sistem cu ei putem să luăm măsuri", i-a spus atunci Ponta lui Cazanciuc, în şedinţa Guvernului.

Totodată, premierul i-a cerut ministrului Justiţiei ca, în afară de Consiliul Superior al Magistraturii, să solicite un punct de vedere în acest sens de la Curtea Constituţională şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În aprilie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor, în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale acestor persoane.

În 30 iulie, IICCMER a sesizat Parchetul privind activitatea locotenentului colonel (r.) Alexandru Vişinescu din perioada în care a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, respectiv din 1956 până în 1963. La denunţul penal, Institutul a ataşat câteva sute de documente de arhivă şi mărturii.

Din probele administrate de IICCMER a reieşit că deţinuţii politici închişi la Penitenciarul Râmnicu Sărat au fost supuşi unui regim de exterminare, care a condus la decesul unora dintre aceştia. Potrivit datelor obţinute de IICMER, regimul impus la Penitenciarul Râmnicu Sărat nu oferea condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, aducând astfel gravă atingere dreptului la viaţă.

Potrivit IICCMER, Alexandru Vişinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate. Astfel, în calitate de comandant de penitenciar, el era direct responsabil de "viaţa deţinuţilor", aşa cum arată Regulamentul de funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, ceea ce înseamnă că ansamblul condiţiilor de detenţie era organizat sau cel puţin tolerat de către acesta.

În 3 septembrie, Parchetul instanţei supreme a anunţat că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu.

Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.