Ponta transmite că a cerut Justiţiei măsuri legale pentru soluţionarea dosarului Gheorghe Ursu

Fiul disidentului Gheorge Ursu a intrat, marţi, în greva foamei, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a avizat pe acesta nu este pus sub acuzare, el arătând că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit, ci a acceptat să vorbească cu el doar după ce a intrat în greva foamei.

Într-un comunicat transmis miercuri, Guvernul prezintă o declaraţie a premierului Ponta, care afirmă că a luat act de apelul lui Andrei Ursu şi dă asigurări că a cerut Ministerului Justiţiei toate măsurile legale care se impun în privinţa soluţionării acestui dosar.

"Vreau să dau asigurări că am cerut Ministerului Justiţiei toate măsurile legale care se impun în ceea ce priveşte găsirea unei soluţii în dosarul dizidentului comunist Gheorghe Ursu. Nu putem influenţa activitatea şi deciziile Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că ar fi o ingerinţă nepermisă de lege, dar, la nivel personal, îmi doresc ca adevărul să iasă la lumina în acest caz", afirmă Ponta în comunicat.

Andrei Ursu a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a intrat în greva foamei pe motiv că reprezentanţii Ministerului Justiţiei nu redeschid dosarul morţii tatălui său şi nu îl trimit în faţa judecătorilor pe "principalul vinovat", care, în opinia lui, este Marin Pîrvulescu, ofiţerul de la Securitate care s-a ocupat de anchetă.

Fiul lui Gheorghe Ursu a explicat că a hotărât să protesteze astfel după ce a ajuns la concluzia că numai în acest mod poate atrage atenţia factorilor de decizie de la nivelul Ministerului Justiţiei.

Până acum, pentru moartea lui Gherorghe Ursu său au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă a lui Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

Pentru trimiterea în faţa justiţiei lui Marian Pîrvulescu, procurorul Dan Voinea, care la momentul respectiv era şef al Parchetelor Militare, a disjuns cauza.

Înainte însă ca Pîrvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache. "După ce procurorul Dan Voinea a fost înlocuit de la şefia Parchetelor Militare, cel care i-a luat locul, Ion Vasilache, a muşamalizat dosarul", susţine Andrei Ursu.

Fiul disidentului Ursu a precizat că dosarul "a dispărut", iar la plângerile pe care le-a făcut s-a dat, invariabil, soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP).

Andrei Ursu a mai spus că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit. "Abia astăzi (marţi - n.r.), când am intrat în greva foamei, domnul Cazanciuc m-a chemat la el, să stăm de vorbă", a adăugat fiul lui Gheorghe Ursu.

Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, printr-o rezoluţie din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofiţer de securitate Marin Pârvulescu, cel care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate.

Judecătorul Tribunalului Militar Bucureşti a susţinut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziţia sa la regim fiind "nesemnificativă". Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar "un privilegiat" al regimului: şi-a făcut concediile în străinătate, "neexistând practic ţară din Europa nevizitată de acesta", nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informaţii despre Ursu şi nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta - omor calificat sau crime împotriva umanităţii - s-a prescris.