Popescu: Nu vedem motive pentru o reducere a consumului de gaze în România, în prezent

Ministrul spune că în prezent nivelul de gaze stocate este 59,48%, în condiţiile în care angajamentele erau de 46% la 1 august şi 56% la 1 septembrie, iar reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze convenită pe plan european presupune o serie de grade de flexibilitate.

Cantitatea de gaze stocate este de 1,823 miliarde metri cubi.

Ministrul a precizat că sunt discuţii despre aducerea unor cantităţi de gaze atât din Azerbaidjan, cât şi din Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite, precum şi privind tranzitul acestor gaze prin Turcia, Bulgaria, Grecia şi descărcarea gazului lichefiat în porturile din Grecia sau Turcia.

Popescu spune că dacă este depăşită ţinta asumată în faţa Comisiei Europene de umplere a depozitelor (ceea ce România a făcut până acum), atunci diferenţa cu care este depăşită ţinta se scade din cantitatea de gaze care trebuie redusă. Mai mult, din procentul de 15% se scade consumul aferent industriei neenergetice.

România nu este nevoită să ia vreo măsură de reducere a consumului, deoarece gradul de umplere este mult peste cel asumat, iar nivelul producţiei interne asigură aprovizionarea clienţilor protejaţi (cei casnici, cei care produc energie electrică şi termică, spitale, şcoli, etc). Dacă se va ajunge la nivelul Uniunii Europene să se declare stare de alertă, atunci se va pune problema unei eventuale reduceri de consum de gaze naturale, dar, repet, nu pentru clienţii protejaţi, a precizat ministrul.

Pe de altă parte, Popescu a vorbit de nevoia unui minim efort de economisire pentru fiecare cetăţean sau gospodărie, în condiţiile în care fiecare stat european acţionează în acest sens.

Pe fondul temerilor că Rusia ar putea opri alimentarea cu gaze, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un plan de urgenţă elaborat de Comisia Europeană care prevede reducerea cu 15% a consumului de gaz între 1 august 2022 şi 23 martie 2023. Planul prevede reducerea voluntară a consumului de gaze de către statele Uniunii Europene şi conţine excepţii pentru Malta, Republica Cipru şi Irlanda. Planul prevede şi măsuri obligatorii în situaţia în care Rusia va opri alimentarea cu gaze a Europei. Versiunea propusă în final a fost flexibilizată, renunţându-se la multe măsuri obligatorii, în contextul obiecţiilor formulate de Spania, Portugalia, Franţa, Polonia şi Grecia.