Populaţia de la oraş începe să migreze la sate

"Mutarea într-o zonă rurală este o variantă luată în considerare de 2% dintre persoanele de peste 15 ani din mediul urban, acestea declarând că în următorul an intenţionează să se stabilească la ţară. Un procent asemănător este reprezentat de cei care şi-au schimbat deja domiciliul în ultimele 12 luni, mutându-se de la oraş la sat", se arată în studiul citat.

Potrivit GfK, statisticile oficiale din ultimii ani arată o anomalie a cursului de migraţie, dominantă fiind mutarea de la oraş la sat, în condiţiile în care România se caracterizează deja printr-un grad redus de urbanizare în comparaţie cu statele din Europa.

În general, sub 10% dintre orăşeni obişnuiesc să-şi petreacă o perioadă mai mare de o lună la ţară.

Cu toate acestea, rudele şi cunoştinţele din mediul rural sunt un sprijin important pentru o treime dintre orăşeni, aceştia primind în mod obişnuit diverse alimente de la ţară.

Potrivit stutdiului, o altă sursă de legume şi fructe pentru cei de la oraş o reprezintă propriile grădini, chiar dacă locuiesc în zone urbane. Aproape un sfert dintre ei consumă astfel de alimente, mai ales cei care locuiesc în oraşe mici, cu mai puţin de 50.000 locuitori.

Indiferent dacă au sau nu o sursă de alimente la ţară sau o grădină proprie, pentru 85% dintre orăşeni alimentele cumpărate din piaţă fac parte din coşul de cumpărături.

În mediul rural, chiar dacă există grădini şi animale, produsele din magazine sunt indispensabile.

Dintre alimentele pe care le consumă locuitorii de la ţară, aproximativ jumătate provine din magazine, iar cealaltă jumătate este reprezentată de produse obţinute în gospodărie sau achiziţionate de la alţi ţărani.

O pondere mai mică a alimentelor procurate din magazine se întâlneşte în rândul persoanelor de peste 65 de ani şi a locuitorilor din Oltenia, în timp ce în Muntenia şi Dobrogea acestea predomină.