Poşta Română vrea să ştie câţi angajaţi vor pleca prin demisie sau pensionare anticipată

Potrivit documentului obţinut de MEDIAFAX, oficiile judeţene de poştă ar trebui să transmită numărul persoanelor care în acest an vor ieşi la pensie pentru limită de vârstă sau care intenţionează să se pensioneze anticipat ori să li înceteze contractul individual de muncă, prin demisie sau cu acordul părţilor.

"În vederea realizării la nivel de CNPR (Compania Naţională Poşa Română - n.r.) a unor analize financiare bazate pe date reale şi ţinând cont de faptul că în cursul anului 2013 vor exista situaţii de pensionare a salariaţilor la limită de vârstă, pensionare anticipată a salariaţilor şi solicitări de încetare a contractului de muncă prin demisie sau prin acordul părţilor, vă rugăm să ne transmiteţi sub formă de machetă opţiunea personalului din subordinea dumneavoastră aflat (sau care optează) pentru una dintre variantele de mai sus", se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

În aceeaşi adresă se menţionează că situaţia privind opţiunile angajaţilor trebuie transmisă Companiei Naţionale Poşta Română până în 19 aprilie.

Preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, Matei Brătianu, susţine că Poşta Română vrea să reducă timpul de lucru cu până la patru ore şi să diminueze salariile cu 25 sau 50 la sută pentru până la 6.000 de salariaţi, aceasta fiind o formă mascată de concediere colectivă.

"Reducerea timpului lucru de la opt ore la şase sau patru ore înseamnă şi salarii diminuate cu 25 sau 50 la sută pentru 4.000-6.000 de salariaţi din urban şi rural. Sunt afectaţi agenţi poştali şi factori din mediul rural, dar şi oficiante din mediul rural şi din oficiile urbane. Această reducere de program şi de salariu este o consecinţă a normării activităţii salariaţilor din Poşta Română făcută de conducerea companiei în 2012", a declarat, pentru MEDIAFAX, Matei Brătianu.

Liderul sindical spune că, pentru această normare, compania a cerut date statistice care să arate volumul de operaţiuni făcute de agenţi, factori poştali şi oficiante, rezultatul acestui demers fiind înscris într-o fişă de normare pe care diriginţii oficiilor de poştă din rural şi urban au trimis-o la conducerea Poştei Române.

"Conducerea companiei, din birou, utilizând un site neoficial pentru aprecierea distanţelor parcurse zilnic de agenţi şi factori poştali, refuzând să ia în considerare adeverinţele eliberate de primării, în care era menţionat numărul de kilometri din fiecare localitate rurală, a diminuat cu până la 22 la sută numărul de kilometri parcurşi zilnic de agenţi şi de factorii poştali", afirmă preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România.

Brătianu a dat ca exemplu o stradă din Orăştie care are doi kilometri lungime, factorul poştal fiind normat cu doi kilometri, deşi el trebuie să presteze servicii pentru încă 10 alei care sunt de o parte şi de alta a străzii.

"Din strada asta pornesc, lateral, 10 alei cu 53 de blocuri. Fiecare alee are cel puţin 300 de metri lungime. Pentru ca el să parcurgă cele 10 alei dus-întors, înseamnă trei kilometri în plus faţă de ce au luat ei de pe site. În acelaşi timp, de la fiecare alee până la intrarea în scara blocului sunt câte 10 metri. Dus-întors înseamnă 20 de metri şi înmulţit cu 50 de blocuri înseamnă încă un kilometru. Deci factorului care are acel sector i s-au anulat, în felul acesta, patru kilometri, care înseamnă o oră", a declarat Brătianu, precizând că sunt zone întregi din localităţi rurale unde sunt străzi şi fundături care nici măcar nu figurează pe site.

În acest context, liderul sindical afirmă că angajaţii nu pot fi de acord cu rezultaul acestei normări, mai ales în ce priveşte numărul de kilometri.

Matei Brătianu a mai spus că actuala conducere a Poştei Române a mai decis ca la oficiile poştale unde, în urma normării, a rezultat că există acoperire de prestaţii numai pentru jumătate dintre oficiante, să se reducă programul de lucru pentru toate angajatele.

"Am umblat în foarte multe judeţe din ţară şi mulţi salariaţi au spus că nu ar accepta varianta cu reducerea programului de lucru pentru toţi salariaţii, în locul concedierii sau anulării posturilor care rezultă că nu au acoperire. Au spus că au datorii, rate la bancă, copii de crescut şi nu se pot descurca cu jumătate din salariu. Pentru 80 la sută din salariaţi, respectiv cam 26.000 de oameni, jumătate din salariu ar însemna să rămână cu o sumă netă între 450 şi 640 de lei pe lună, cu tot cu tichete masă şi sporuri. Au spus că preferă varianta disponibilizării colective, pentru că, în felul acesta, cei care rămân, rămân cu salariul integral, iar ceilalţi vor beneficia de şomaj şi salarii compensatorii", a explicat liderul sindical.

Matei Brătianu afirmă că, prin această reducere, conducerea companiei ar face, de fapt, concediere colectivă mascată, neplătind în felul acesta salarii compensatorii.

"Dacă reduce la 4.000 de salariaţi programul şi salariul este ca şi cum ar concedia 2.000 de salariaţi fără niciun leu salariu compensatoriu", susţine Brătianu.

Potrivit liderului sindical, sindicaliştii vor face, în perioada următoare, acţiuni de protest în Bucureşti, dar şi în judeţele în care situaţia o va impune.

"Ne menţinem afirmaţia că este cea mai slabă şi mai agresivă conducere pe care a avut-o Poşta Română în ultimii 23 de ani. Este singurul director general care încalcă fără nicio ezitare prevederile din Contractul Colectiv de Muncă în defavoarea salariaţilor şi, pentru asta, vom continua acţiunile de protest, vom acţiona conducerea companiei în instanţă, acolo unde va fi cazul, şi la solicitarea salariaţilor membri de sindicat, sindicatul îi va reprezenta în faţa şefilor judeţeni de poştă, dacă aceştia îi vor chema să le modifice abuziv contractul individual de muncă, prin reducerea cu două sau patru ore a programului", a mai spus Brătianu.

Preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali a mai spus că nu a primit niciun document referitor la normare din partea conducerii Poştei Române.

"Au fost trimise numai directorilor judeţeni, care le-au dat diriginţilor", a precizat acesta.

Sindicaliştii din Poşta Română au organizat, în februarie, mai multe acţiuni de protest în Bucureşti şi în ţară, cerând demisia conducerii, pe care o acuză de "incapacitate şi nepăsare" ce vor duce, în opinia lor, la reducerea salariilor şi la desfiinţarea de oficii poştale urbane şi a tuturor ghişeelor poştale rurale.

Ei au mai cerut plata drepturilor salariale aşa cum au fost negociate, acordarea zilelor libere cuvenite şi demiterea conducerii dacă nu creşte veniturile companiei cu 8-10 la sută în 2013.

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, a declarat despre protestele angajaţilor de la Poşta Română, în 8 februarie, că acestea "nu au niciun obiectiv" şi reprezintă "o manipulare" făcută de "câţiva şmecheri de acolo, care şi-au văzut dărâmate interesele lor private".