Potrivit datelor recensământului din 2011, peste 19 milioane de români sunt de religie avraamică

19 milioane de avraamici 

Majoritatea românilor sunt de religie avraamică, adică aparţin uneia dintre cele trei mari religii monoteiste care îşi au originea în patriarhul biblic Avraam: creştinismul, iudaismul şi islamul. 

Din cei 20.121.641 de locuitori ai României, 19.870.647 (98,75%) s-au declarat creştini (ortodocşi, catolici, protestanţi etc.), 64.337 (0,34%) musulmani şi 3.271 (0,02%) evrei  . 

Potrivit recensământului din 2011, cea mai mare parte a populaţiei României este creştin-ortodoxă (16.307.004 persoane sau 89,45% din populaţie).

Alte religii creştine prezente în România sunt catolicismul (870.774 persoane sau 4,62% din populaţie, dintre care 150.593 sunt greco-catolici), protestantismul (600.932 persoane sau 3,19% din populaţie, dintre care majoritatea sunt reformaţi),  penticostalismul (362.314 persoane sau 1,92% din populaţie),  baptismul (112.850 persoane sau 0,6% din populaţie), biserica reformată (600932),  adventism (80944), unitariană (57686), martorii lui Iehova (49820), creştină după evanghelie (42495), rit vechi (32558), luteranism (20168), biserica evanghelică (15514), evanghelică de confesiune augustană (5399), biserica ortodoxă sârbă (14385),  biserica apostolică armeană (393)

Religiile avraamice non-creştine sunt minoritare în România 

63,337 de persoane sunt de religie islamică ( 0,34% din populaţie, majoritatea fiind turci şi tătari din Dobrogea).

Conform altor surse, în 2020 trăiesc în România peste 136.500 de musulmani, reprezentând 0,65% din populaţia ţării, probabil ca urmare a crizei refugiaţilor musulmani din 2015, când milioane de sirieni şi irakieni au intrat în Uniunea Europeană. 

Există şi o mică comunitate iudaică (3.271 persoane sau 0,02% din populaţie).

Non-avraamicii sunt minoritari 

Sunt şi români de alte religii non-avraamice cum ar fi budismul, hinduismul, neopăgânismul etc., dar numărul lor este foarte scăzut şi nu este raportat de recensământ.

Nu există date oficiale şi exacte despre numărul de românii de religie păgână.  

Termenul de păgânism este folosit în general pentru a desemna diferitele tradiţii religioase politeiste, idolatre, indigene, etnice şi non-avraamice.

În România, există câteva mişcări neopăgâne sau neoşamanice care încearcă să revitalizeze sau să reinterpreteze vechile credinţe şi practici ale popoarelor precreştine din Europa.

Unele dintre aceste mişcări sunt: Zalmoxianismul, care se inspiră din religia dacilor şi a geto-tracilor; Rodnoveria, care se bazează pe religia slavilor; Wicca, care este o formă de vrăjitorie modernă; Druidismul, care se referă la religia celtică; Asatru, care se ocupă de religia nordică; Hellenismos, care reprezintă religia greacă antică etc.

Cu toate acestea, aceste mişcări sunt foarte marginale şi nu sunt recunoscute oficial ca religii în România. Numărul lor este foarte scăzut şi nu depăşeşte câteva sute sau mii de persoane. 

Peste 60.000 de români atei şi agonistici

De asemenea, există persoane care se declară atee (20.743 persoane sau 0,11% din populaţie), agnostice (24.811 persoane sau 0,13% din populaţie), nereligioase (18.917  persoane sau 0,1% din populaţie). 

1.259.739 de români nu şi-au declarat religia la recensământul din 2011. 

Date mai exacte şi actuale vor veni în perioada următoare, când va fi publicat recensământul efectuat între anii 2021-2022.