Povestea maiorului Nicolae Grigore, rănit într-o misiune de salvare în Afghanistan. Militarul român spune că ar intra din nou sub ploaia gloanţelor pentru a-şi salva camarazii | FOTO

Nicolae Grigore poartă cu mândrie uniforma militară şi articulează puternic cuvintele atunci când vorbeşte despre armată.

În urmă cu 11 ani, a fost aproape să-şi vadă propriul sfârşit, fiind rănit, în Afghanistan, în timpul unei misiuni a Batalionului 33 Vânători de Munte ”Posada”. Atunci, plutonul său a fost chemat să intervină în sprijinul unei patrule americane prinsă într-o ambuscadă de către insurgenţi. Deplasându-se la locul intervenţiei, transportorul amfibiu blindat din patrula românească a fost aruncat în aer de un dispozitiv exploziv improvizat, accident în urma căruia un militar şi-a pierdut viaţa şi alţi patru au fost răniţi, printre aceştia fiind şi maiorul Nicolae Grigore, care a suferit răni la umărul stâng şi arsuri la nivelul toracelui.

Spune că nu regretă nimic şi în ochi îi apare o sclipire ori de câte ori este întrebat despre armată şi despre ceea ce înseamnă cariera militară. Recunoaşte că evenimentul din Afghanistan a fost crucial pentru viaţa sa. Pentru mai multe clipe, a simţit că braţul stâng i-a fost smuls din umăr.

Maiorul Nicolae Grigore mărturiseşte că şi acum ar face exact acelaşi lucru şi ar intra în luptă fără să stea pe gânduri. La fel ar face şi alţi camarazi de-ai săi, arătând că spiritul de sacrificiu este ceea ce caracterizează Armata Română şi soldaţii.

”Acel incident exemplifică spiritul de sacrificiu al Armatei Române. Noi, în mod intenţionat, am intrat în luptă să salvăm o patrulă americană, o patrulă care lupta cot la cot cu noi, zi de zi. Deşi ştiam pericolul la care ne expunem în acel moment, am făcut-o fără să ne gândim de două ori. Armata Română, în ziua de astăzi, este la fel, iar fiecare militar gândeşte la fel ca şi mine. Fără să ne gândim a doua oară, vom intra în luptă şi ne vom sacrifica pentru că am jurat să facem acest lucru, ne vom sacrifica pentru societatea din care facem parte”, îşi aminteşte maiorul Grigore.

Nicolae Grigore este, din anul 2016, reprezentantul României şi instructor în programul JDEAL (Joint deployable exploatation and analysis laboratory) – Olanda. Totodată, este instructor NATO din anul 2012 pentru Centrul de Excelenţă CIED de la Madrid, membru al Detaşamentului Special de Protecţie şi Intervenţie al MApN din 2009 şi până în prezent; a fost decorat cu Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de cavaler, cu însemne de război, cu emblema de onoare a Armatei României şi emblema de onoare a Informaţiilor pentru Apărare, decorat cu medalia NATO pentru servicii meritorii, decorat cu medalia NATO Non article 5 Afganistan si Kosovo.

Ofiţerul originar din Slatina, judeţul Olt, s-a numărat printre componenţii lotului României la Jocurile Paralimpice Invictus desfăşurate în Toronto (Canada), în septembrie 2017, jocuri dedicate militarilor răniţi în teatrele de operaţii, competiţie unde a participat la probele power-lifting şi înot.

Maiorul Nicolae Grigore mărturiseşte că experienţa trăită de camarazii răniţi l-a marcat poate mai mult decât războaiele în care a fost. Slătineanul spune că militarii au reuşit să treacă peste dizabilităţile căpătate pe câmpul de luptă şi au format o echipă redutabilă.

Grigore crede că experienţele trăite atât în teatrele de operaţiuni militare, cât şi la Invictus i-au crescut încrederea în Armata Română: ”suntem un scut nevăzut al României, care îşi va face datoria, indiferent de situaţie”.

”Al doilea eveniment care mi-a marcat cariera a fost această olimpiadă paralimpică Invictus. Am trecut prin multe operaţii ca să fim astăzi în picioare. După incident, eu nu am arătat la fel aproape un an şi poate că şi acum lupt cu rănile pe care le am şi cu anumite dizabilităţi. Foarte mulţi dintre colegii noştri sunt amputaţi, sunt în scaune cu rotile, nu văd, nu aud, dar la acest eveniment au format o echipă extraordinară care a demonstrat armatelor din toată lumea, dar şi populaţiei civile şi tuturor că, indiferent ce se întâmplă pe câmpul de luptă, indiferent ce se întâmplă cu noi, în viaţa de zi cu zi, noi vom lupta şi vom demonstra că avem valori militare şi le ducem până la capăt. Le vom apăra, vom apăra valorile militare şi vom apăra valorile societăţii din care facem parte pentru că noi suntem o parte a societăţii. Într-adevăr, de multe ori suntem în umbră, dar să ştiţi că suntem un scut nevăzut al României, care îşi va face datoria, indiferent de situaţie”, spune locotenent-colonelul Grigore.

Maiorul Nicolae Grigore şi colegul său, caporalul Eugen Pătru, au fost desemnaţi cetăţeni de onoare ai municipiului Slatina, în cadrul manifestărilor ocazionate de celebrarea a 650 de atestare documentară a municipiului, desfăşurate la finalul lunii ianuarie.

Grigore se declară recunoscător oraşului natal şi dascălilor săi, despre care crede că i-au insuflat ceea ce trebuie pentru a-i clădi caracaterul.

”Am participat la trei războaie şi nu cred că m-am simţit atât de emoţionat. A fost un eveniment extraordinar în viaţa mea şi în viaţa familiei mele, faptul că am fost recunoscut de către municipalitatea oraşului ca fiind cetăţean de onoare al municipiului Slatina. Slatina este locul unde m-am format ca şi personalitate, este locul în care am fost educat, locul unde am început primele antrenamente la arte marţiale şi la celelate sporturi. Slatina chiar este un izvor de profesori foarte buni, în toate domeniile, dar în acelaşi timp este oraşul care mi-a dat pregătirea să mă duc la Liceul militar, să ajung la academie şi apoi să-mi urmez visul de a fi ofiţer al Armatei Române”, mai spune maiorul Nicolae Grigore.