Predoiu: Calitatea reglementărilor sau culpa comună Legislativ-Justiţie, cauza condamnărilor la CEDO

"Cele mai multe dintre condamnările României la CEDO indică drept cauză fie calitatea reglementărilor, fie culpa comună a Legislativului şi Justiţiei. Deci, problema trebuie rezolvată împreună", a afirmat, luni, ministrul Predoiu, la conferinţa româno-franceză privind răspunderea magistraţilor, desfăşurată la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală.

Ministrul Cătălin Predoiu a susţiut că din perspectiva obligaţiilor instituţionale, răspunderea materială pentru erorile judiciare trebuie abordată în considerarea statului, care are obligaţia faţă de cetăţeni să asigure funcţionarea sistemului judiciar, dar şi a sistemului judiciar, care are obligaţia să înfăptuiască Justiţia, să facă dreptate, atunci când magistraţii judecă.

"Din perspectiva scopurilor urmărite, trebuie să avem în vedere trei imperative. Pe de o parte, despăgubirea cetăţenilor pentru erorile judiciare săvârşite cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, pe de alta, protejarea independenţei magistratului, a libertăţii sale de decizie. În fine, orice soluţie trebuie să fie adecvată condiţiilor statului, condiţia intrinsecă de funcţionalitate şi viabilitate financiară şi condiţia extrinsecă a contextului economic şi geopolitic în care funcţionează", a declarat ministrul.

Demnitaru a indicat "câteva repere care fac deloc uşoară sarcina găsirii unei soluţii", respectiv: capacitatea financiară a statului de a acoperi despăgubirile, calitatea legilor pe care magistraţii sunt chemaţi să le aplice, precaritatea calităţii recrutărilor în sistem în anii precedenţi, lipsa eficienţei Inspecţiei Judiciare, calitatea slabă a învăţământului juridic superior (cu excepţiile de rigoare), lipsa pe alocuri a unor condiţii logistice adecvate performanţei în sistemul judiciar, gradul de profesionalism şi integritate în profesiile de avocat, notar şi executor judecătoresc.

Totodată, ministrul a indicat şi lipsa "voinţei reale a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi a asociaţiilor profesionale de a organiza răspunderea magistraţilor, crearea unui sistem de asigurare profesională pe costul sistemului".

Puterea legislativă este responsabilă în 84,07 la sută dintre cauzele în care s-au pronunţat, până la 31 decembrie 2009, hotărâri de condamnare a României, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, urmată de puterea judecătorească, puterea executivă, Ministerul Public şi Curtea Constituţională.

Potrivit semnatarilor culegerii "Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile" - lansată, joi, la Academia Română -, până la 31 decembrie 2009, Legislativul este responsabil în 84,07 la sută dintre condamnările la Curtea Europeană de la Strasbourg, respectiv în 491 de cauze, puterea judecătorească în 72,08 la sută - 362 de cauze, Executivul în 58,73 la sută - 343 de cauze, Ministerul Public pentru 16,78 la sută - 98 de cauze, iar Curtea Constituţională este responsabilă pentru 0,34 la sută dintre condamnări - două cauze.

În proporţie covârşitoare, responsabilităţile sunt concurente între cele trei puteri (legislativă, executivă, judecătorească) ori între două dintre acestea.

Potrivit lucrării, raportând calculul la suma totală a responsabilităţilor, între puterile indicate, ierarhia este deţinută de Legislativ (36,23 la sută), urmată de puterea judecătoarească (31,07 la sută), puterea executivă (25,31 la sută), Ministerul Public (7,23 la sută) şi Curtea Constituţională (0,14 la sută).

Puterea judecătorească răspunde, singură, doar pentru 31 de condamnări la CEDO, în majoritatea cauzelor date pentru motivarea insuficientă a unor hotărâri judecătoreşti.

Puterea executivă este responsabilă, singură, pentru 35 de condamnări la CEDO, în timp ce Legislativul este responsabil în şase condamnări, potrivit studiului.