Predoiu: CC clarifică fără echivoc nelegalitatea candidaturilor Bărbulescu, Lupaşcu, Chiujdea

"Aş dori să încep prin a reaminti faptul că Ministerul Justiţiei a păstrat o rezervă totală asupra chestiunii legalităţii candidaturilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), aşteptând finalizarea procedurilor şi decizia Curţii Constituţionale", a spus ministrul.

Totodată, demnitarul a afirmat că decizia CCare de asemenea meritul "de a fi purgat procesul electiv pentru CSM de un viciu care ar fi afectat credibilitatea CSM în procesul de conducere a Justiţiei şi de desăvârşire a reformelor".

Ministerul Justiţiei semnalează faptul că o validare cât mai rapidă a Senatului în conformitate cu Decizia Curîţii Constituţionale va contribui la clarificarea situaţiei create prin candidaturile care au viciat procesul de alegere a noului Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), conform aceleiaşi decizii.

"Analiza Ministerului Justiţiei privind situaţia prezentă, după Decizia CCR indică următoarele concluzii principale: Consiliul Superior al Magistraturii îşi păstrează şi continuă fiinţa juridică şi urmează să reintre în capacitatea de exerciţiu şi funcţionalitate deplină după validare de către Senat a celorlalte opt candidaturi legale. CSM se află într-o postură sui generis, neprevăzută expres de lege, dar care este departe de a fi un "vid constituţional". Ceea ce trebuie făcut cu urgenţă, este validarea Senatului, adică respectarea Deciziei CC.

Validarea Senatului este considerată de către CC drept o "îndatorire constituţională", după cum se arată în considerentele finale ale Deciziei Curţii, arată sursa citată.

Potrivit lui Predoiu, deciziile adoptate de CSM până în prezent rămân valabile, pentru că decizia CC produce efecte numai pentru viitor.

"În concluzie, este esenţial ca la nivelul Senatului să se acţioneze în spiritul cooperării şi al echilibrului între puteri, astfel încât să se permită CSM să îşi continue activitatea după încheierea procedurii stabilite de către decizia CC", a conchis Predoiu.

Curtea Constituţională a statuat că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor, astfel că doar opt din cei 11 judecători şi procurori aleşi în noul CSM pot fi validaţi de către Senat.

Curtea subliniază - în decizia sa, luată cu majoritate de voturi în 25 ianuarie şi publicată joi - faptul că având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

Atât propunerea de validare cât şi validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a respectării procedurilor de alegere, a îndeplinirii cerinţelor legale pentru ocuparea respectivei demnităţi, precum şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor ce pot rezulta fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.

Toate aceste aspecte reliefează faptul că prin Hotărârea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraţilor aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care, contrar prevederilor legale, trei se află la al doilea mandat, au fost încălcate prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul legalităţii sunt de esenţa cerinţelor statului de drept, în sensul prevederilor constituţionale ale art.16 alin.(2), conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege".