Predoiu: Petiţia lui Bărbulescu, Lupaşcu şu Chiujdea ar încerca să creeze o nouă situaţie de blocaj

"Din informaţiile de presă am luat act de faptul că cei trei magistraţi ale căror candidaturi au fost invalidate de către Curtea Constituţională au formulat o petiţie adresată Senatului prin care solicită amânarea validării până la judecarea recursurilor în contestaţiile la una dintre candidaturi, aflate pe rolul instanţelor de drept comun", a spus ministrul Predoiu.

Potrivit ministrului, petiţia încalcă obligaţia de rezervă impusă oricărui magistrat, în raport de decizia clară a Curţii Constituţionale.

"Este o petiţie care, ţinând cont de întregul context, în primul rând de concluzia Curţii Constituţionale, poate aduce atingere prestigiului profesiei de magistrat şi face deservicii întregului sistem judiciar", a declarat Predoiu.

În opinia ministrului, petiţia încearcă să creeze o nouă situaţie de blocaj, prin ignorarea obligativităţii deciziilor Curţii Constituţionale.

"Modul cinic în care se încearcă exploatarea unor eventuale portiţe procedurale pentru o cauză devenită nedreaptă prin decizia CC, creează impresia punerii intereselor personale devenite nelegitime în contra intereselor sistemului judiciar de a depăşi această situaţie delicată. Conduita firească, elegantă şi morală în împrejurările date ar fi, în opinia noastră, pasul înapoi pe care cei trei să îl facă pentru a permite CSM să îşi consolideze credibilitatea şi să reia cursul reformelor. Ar fi o atitudine generoasă, altruistă şi o recunoaştere a unor principii pe care altminteri le-au afirmat frecvent, cum ar fi acela potrivit căreia «hotărîrile se execută, nu se discută», principiu susţinut vehement de doamna judecător Bărbulescu în timpul mandatului de preşedinte CSM", a arătat ministrul.

În opinia demnitarului, "acest pas înapoi nu ar însemna altceva decât abandonarea unei lupte care s-a încheiat prin decizia CC şi continuarea activităţii militante a celor trei pentru binele Justiţiei din orice altă postură decât aceea de membri ai CSM".

"Modul în care cei trei se agaţă prin această petiţie de o poziţie pe care au pierdut-o, le pune la îndoială buna credinţă şi ar putea afecta direct interesele României prin eventuala prejudiciere a concluziilor apropiatului raport tehnic intermediar pe Justiţie. Este inacceptabil jocul cu soarta sistemului judiciar şi a raportului de ţară, pentru interese personale", a afirmat ministrul.

În calitatea pe care o are, Predoiu a "dorit să mulţumesc celor trei foşti colegi de CSM pentru activitatea substanţială depusă pentru închegarea acestei instituţii, dar să le solicit la fel de colegial să dea dovadă de chibzuinţă şi să sprijine prin atitudinea lor viitoare interesele sistemului judiciar".

În 25 ianuarie, Curtea Constituţională a statuat că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor, stabilind că doar opt din cei 11 judecători şi procurori aleşi în noul CSM pot fi validaţi de către Senat.

Curtea subliniază - în decizia sa, luată cu majoritate de voturi în 25 ianuarie şi publicată joi - faptul că având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

Atât propunerea de validare cât şi validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a respectării procedurilor de alegere, a îndeplinirii cerinţelor legale pentru ocuparea respectivei demnităţi, precum şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor ce pot rezulta fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.

Toate aceste aspecte reliefează faptul că prin Hotărârea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraţilor aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care, contrar prevederilor legale, trei se află la al doilea mandat, au fost încălcate prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul legalităţii sunt de esenţa cerinţelor statului de drept, în sensul prevederilor constituţionale ale art.16 alin.(2), conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege".

În urma scrutinului pentru alegerile CSM din 1 noiembrie 2010, au fost aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: judecător Lidia Bărbulescu - 69 voturi, iar judecător Mircea Bucurel Aron - 62 voturi. Judecătorii aleşi din partea curţilor de apel sunt: judecător Dan Lupaşcu - 461 voturi; judecător Alexandru Şerban - 383 voturi; judecător Nicolae Horaţius Dumbravă - 313 voturi, iar din partea tribunalelor: judecător Adrian Toni Neacşu - 331 voturi.

Din partea judecătoriilor au fost aleşi, după al doilea tur de scrutin din 5 noiembrie, Marius Tudose Badea de la Judecătoria sectorului 3 Bucureşti - 1.144 voturi şi Cristi Vasilică Danileţ de la Judecătoria Oradea - 941. Din primul tur, a fost ales din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel procurorul George Bălan - 90 voturi; din partea parchetelor de pe lângă tribunale procurorul Oana Schmidt Haineală - 153, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii procuror Dan Nicolae Chiujdea - 607 voturi.

Lista a fost validată de Senat, însă 30 de senatori PDL au contestat hotărârea la Curtea Constituţională.

PDL a susţinut faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi pentru un mandat de şase ani în urma aleşilor în 2004 (în condiţiile legii de atunci) şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un alt mandat.

Legea 317/2004 privind CSM a fost modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei - actual europarlamentar PDL -, astfel că prin articolul 51, alineatul (1), s-a statuat că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii".

Constituţia prevede, la articolul 133, că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani". Constituţia nu face referire la imposibilitatea reînnoirii sau prelungirii mandatului de membru al CSM.

Între timp, în urma contestaţiei judecătoarei Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj (contracandidată a lui Dan Lupaşcu-n.r.), Tribunalul Bucureşti a decis, în 3 decembrie, să anuleze Hotărârile nr. 1/06.08.2010 (în parte) şi nr. 2/24.08.2010 ale Comitetului Electoral Central al Curţii de Apel Bucureşti şi a obligat Curtea de Apel Bucureşti să emită o nouă hotărâre prin care "să modifice Hotărârea nr. 1/06.08.2010 în sensul respingerii candidaturii judecătorului Dan Lupaşcu, pentru alegerea în funcţia de membru al CSM". Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa.