Predoiu: Raportul CE conţine critici privind deciziile Parlamentului în dosarele de mare corupţie

Ministrul Justiţiei a calificat raportul intermediar privind România publicat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare drept unul pozitiv, "poate cel mai bun raport tehnic obţinut de la instituirea MCV", ceea ce ar trebui să îndemne la calm şi luciditate.

"Să nu avem impresia că lucrurile sunt în întregime rezolvate. Trebuie să privim raportul în primul rând ca un semnal de apreciere şi de încurajare a instituţiilor şi autorităţilor statului pentru a lucra împreună pentru Justiţie", a declarat Predoiu.

Principala concluzie politică a raportului este în sensul că România a demonstrat voinţa politică necesară continuării reformelor şi şi-a recăpătat impulsul pentru adâncirea acestor reforme, a subliniat acesta. Această voinţă politică s-a materializat în primul rând prin adoptarea legilor Micii Reforme şi a ANI cu o largă majoritate în Parlament, incluzând voturi din toate partidele politice parlamentare.

"Raportul conţine şi câteva notări critice cu privire la care trebuie să reflectăm şi să luăm măsurile care se impun în perioada următoare până la raportul din vară şi anume deciziile Parlamentului cu privire la unele cereri ale procurorilor în dosarele de mare corupţie, faptul că nu a fost lansat încă un studiu independent privind sistemul judiciar şi eficienţa acestuia, precum şi limitarea bugetului unor instituţii precum ANI", a spus Predoiu.

Ministrul a trecut în revistă şi aspectele pozitive din raport la adresa DNA, a instituţiilor anticorupţie în general, rezultat în primul rând al activităţii procurorilor şi poliţiştilor din aceste instituţii şi în subsidiar al stabilităţii instituţionale şi legislative în domeniul combaterii corupţiei.

Potrivit lui Predoiu, Ministerul Justiţiei are un bilanţ pozitiv în acest raport, cu 9 recomandări pozitive, 9 notări pozitive din care 4 în comun cu Parlamentul. Un element de noutate deosebită în raport priveşte hotărârile instanţelor în dosarele de mare corupţie în sensul că numărul mai mare de sentinţe de condamnare în aceste dosare indică o tendinţă a instanţelor de a pronunţa sentinţe descurajatoare, a recmarcat ministrul care a spus că eforturile autorităţilor române sunt recunoscute şi apreciate.

Ca elemente de progres menţionate în documentul CE, Predoiu a vorbit despre adoptarea legilor Micii Reforme şi a ANI, amendamentele la Legea Curţii Constituţionale, aprobarea de către Guvern a proiectului de lege privind desfiinţarea unor instanţe fără activitate sau cu volum redus de activitate, demararea şi avansarea lucrărilor în ceea ce priveşte legile de punere în aplicare a Codurilor, studiul de impact privind Codurile, reoperaţionalizarea ANI după adoptarea noului cadru normativ, activitatea DNA, iniţiativa ÎCCJ de a monitoriza jurisprudenţa în cazurile de mare corupţie, lansarea evaluării independente a ultimelor două strategii anticorupţie, rezultatele obţinute în lupta corupţiei mici şi a celei la nivel local.

Raportul indică şi o serie de direcţii de acţiune în perioada următoare în viziunea Comisiei şi anume lansarea unui studiu independent privind sistemul judiciar, pregătirea punerii în aplicare a Codurilor, luarea unor măsuri privind realocarea resurselor în cadrul sistemului judiciar, e vorba în primul rând de resursele umane.