Predoiu spune, referitor la deciziile în cazurile Păsat şi Ridzi, că unele lucruri rămân ireparabile

"Aici se pune problema de principiu în ceea ce priveşte abordarea fenomenului în Parlament. Ceea ce este important este să se producă o schimbare de mentalitate şi de optică şi acest lucru poate să rezulte nu numai cu ocazia unor lucruri concrete, dar şi din luarea unor poziţii publice, din atitudini politice, din declaraţii şi din schimbarea abordărilor dacă se mai pune problema unor astfel de cereri similare", a spus Predoiu în conferinţa organizată de după publicarea Raportului intermediar al Comisiei Europene.

Potrviit ministrului Justiţiei, este important ca România să înveţe din aceste două sincope, fără de care Raportul CE ar fi fost şi mai bun

Referindu-se la lipsa cvorumului la CSM, întrucât se aşteaptă validarea unui reprezentant al societăţii civile, Cătălin Predoiu s-a arătat încrezător că în perioada imediat următoare această problemă va fi abordată de Senat şi dusă la bun sfârşit, astfel încât să se reia funcţionarea Consiliului.

Totodată, în ceea ce priveşte critica din Raport privind diminuarea bugetului ANI, ministrul Justiţiei a spus că, în general, în legătură cu evoluţia bugetară concluziile finale se trag la sfârşitul anului. De altfel, el a reamintit că şi MJ a avut o reducere substanţială a bugetului şi că acest lucru s-a întâmplat şi în anii anteriori, însă cu ocazia rectificărilor a fost echilibrată acţiunea bugetară.

"Sunt convins că şi în acest caz se va produce acest echilibru la următoarele rectificări bugetare. E vorba aici de a prioritiza o serie de obiective şi în general Mecanismul de Cooperare şi Verificare trebuie să fie o prioritate a Guvernului, dar şi a Parlamentului, care în final adoptă bugetul. Pe un plan mai larg aş profita şi aş aduce în atenţie perspectiva destul de aproape a momentului implementării noilor Coduri fundamentale ale României", a afirmat Predoiu.

Ministrul Justiţiei a adăugat că aceste coduri nu pot fi implementate fără o pregătire temeinică a sistemului judiciar iar acest lucru implică în următoarele luni şi un efort suplimentar din partea Guvernului.

Raportul CE conţine notări critice privind deciziile Parlamentului referitoare la unele cereri are procurorilor în dosarele de mare corupţie, lipsa unui studiu independent privind eficienţa sistemului şi bugetul limitat al unor instituţii, precum ANI, a spus, vineri, ministrul Cătălin Predoiu.

Totuşi, el a calificat raportul intermediar privind România publicat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare drept unul pozitiv, "poate cel mai bun raport tehnic obţinut de la instituirea MCV", ceea ce ar trebui să îndemne la calm şi luciditate.

Raportul Comisiei Europene (CE), publicat vineri, arată că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să obţină rezultate bune în ceea ce priveşte investigarea unor cazuri de înaltă corupţie, trimiţând în judecată un membru al Parlamentului European, trei foşti miniştri, doi foşti secretari de stat şi mai mulţi magistraţi.

Totuşi, arată CE, Parlamentul a dat vot negativ privind percheziţia unui calculator personal într-o anchetă referitoare la faptele de corupţie ale unui "fost ministru", astfel că parchetul va trebui să folosească celelalte dovezi pe care le deţine. În legătură cu aceeaşi persoană, precizează CE, Parlamentul a dat vot negativ pentru deschiderea unei anchete.

Într-o altă anchetă în curs privind un caz de suspiciune de acte de corupţie, Parlamentul nu a aprobat solicitarea parchetului de arestare preventivă, mai notează Comisia, referindu-se la cazul deputatului PDL Daniel Păsat.

În ceea ce priveşte ANI, Comisia Europeană constată că România a adoptat o lege îmbunătăţită de funcţionare a acesteia, însă Parlamentul a decis reduceri bugetare importante.

"În decembrie, în contextul constrângerilor bugetare generale, Parlamentul a redus semnificativ bugetul ANI pe 2011. Această reducere bugetară poate împiedica publicarea declaraţiilor de avere şi de interese. Acest lucru ar constitui un obstacol în ceea ce priveşte transparenţa averilor şi eficacitatea verificărilor efectuate de ANI, care se bazează parţial pe semnalele provenite de la public", consemnează raportul CE.