Predoiu: Sunt regretabile, nefondate şi neavenite aprecierile diplomatului olandez

"După cum am mai spus interlocutorilor olandezi, inclusiv ministrului Afacerilor Europene Ben Knapen, care a vizitat recent Bucureştiul, suntem gata să mergem în Parlamentul olandez pentru a ne expune argumentele pentru aderarea la Schengen şi a le explica faptul că România a respectat tratatele europene şi trebuie să intre în Schengen", a susţinut, într-o declaraţie de presă de marţi, ministrul Cătălin Predoiu.

În opinia demnitarului român, criticile oficialilor olandezi care pun la îndoială statul de drept din România ignoră nu numai realităţile, ci şi consemnarea lor în documente oficiale europene.

"Astfel, criteriul existenţei statului de drept este unul evaluat de ani de zile de către instituţiile europene, în raport cu evoluţia parcursului european al României. Acesta a fost o precondiţie pentru aderarea la UE, fiind unul din criteriile de la Copenhaga, fără de care aderarea nu ar fi fost posibilă", a precizat ministrul.

Criteriile de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European în 1993, impun pentru statele candidate existenţa unor instituţii stabile care să garanteze democraţia, statul de drept, drepturile omului, respectarea şi protecţia minorităţilor, o economie de piaţă funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii, capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de stat membru şi, în special, adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare.

"O primă evaluare cu privire la acest criteriu a avut loc încă din 1997, prin Opinia cu privire la cererea României de aderare la UE. Ulterior, rapoartele anuale ale CE au statuat în mod constant că România continuă să îndeplinească criteriile politice. (…) În documentul strategic cu privire la procesul de extindere din 2004 se afirmă din nou că România continuă să îndeplinească criteriile de aderare. Este evident că dacă aceste criterii de la Copenhaga, şi implicit cerinţa statului de drept, nu ar fi fost îndeplinite, negocierile de aderare nu ar fi putut fi finalizate în 2004, iar tratatul de aderare nu ar fi fost semnat în 2005", a arătat ministrul Justiţiei.

Demnitarul a precizat că Olanda, ca şi celelalte state membre, a ratificat tratatul de aderare, în lipsa aceste ratificări aderarea fiind practic imposibilă.

"Prin aceasta, Olanda a recunoscut explicit îndeplinirea condiţiilor de aderare şi ca atare existenţa statului de drept. Chiar şi înainte de aderare, în toate documentele de monitorizare ale CE se face referire la probleme punctuale din domeniul justiţiei cu privire la care se mai aşteaptă progrese, fără a fi pusă în discuţie existenţa statului de drept", a subliniat ministrul Predoiu.

Demnitarul a arătat că aceeaşi este şi abordarea în cadrul Deciziei CE din 13 decembrie 2006, de instituire a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care enumeră patru condiţionalităţi punctuale, fără a contesta însă existenţa statului de drept.

"În aceste condiţii, apare legitimă concluzia că existenţa şi funcţionarea statului de drept în România este incontestabilă şi recunoscută ca atare în rapoartele Comisiei Europene încă de la sfârşitul anilor '90. În aceste circumstanţe, astfel de afirmaţii apar ca deosebit de grave, mai ales că argumentele amintite sunt bine cunoscute în contextul european în care a fost lansată această apreciere. Practic, opinia diplomatului olandez vine în contradicţie cu evaluările din ultimii peste 10 ani ale Comisiei Europene", a afirmat Predoiu.

El a adăugat că faptul că România este supusă în continuare unui Mecanism de Cooperare şi Verificare nu este şi nu poate fi interpretat de niciun stat membru şi de nicio instituţie în sensul de mai sus.

"De altfel, monitorizarea pe diverse teme de interes devine o practică orizontală a Europei de azi. Olanda însăşi a lansat în 2008 o propunere de monitorizare a sistemelor judiciare din statele membre, susţinută puternic de România. Chiar ieri (luni-n.r.), comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a prezentat public, în cadrul unei conferinţe de presă, pachetul global anti-corupţie adoptat de Comisie în cursul săptămânii trecute. A fost lansat astfel şi un instrument general de monitorizare anticorupţie pentru toate statele membre. Putem trage deci concluzia că în toate statele membre este într-o oarecare măsură afectat statul de drept ? Noi credem că nu", a spus demnitarul român.

Potrivit acestuia, comisarul Malmstrom a menţionat faptul că toate statele membre UE sunt afectate de corupţie (în grade diferite însă). E o problemă punctuală, cu privire la care a fost adoptat un instrument specific, dar care nu pune în discuţie funcţionarea jusţiei şi a statului de drept în ţările membre UE.

"În acelaşi sens, pe parcursul mandatului am avut frecvente discuţii cu omologi din multe state, membre sau nemembre UE, şi am constatat că fiecare dintre aceştia se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, cu aspecte ce vizează buna funcţionare a justiţiei, organizarea sistemului, bunul management al instanţelor şi al resurselor, răspunderea şi responsabilizarea magistraţilor, formarea profesională în diverse domenii, unificarea practicii etc. Prin urmare acestea sunt puncte inerente pe agenda miniştrilor de justiţie, priorităţi în diverse mandate sau diverse strategii, nicidecum indicii ale inexistenţei statului de drept", a spus ministrul.

Demnitarul a subliniat că în acest context apreciază că afirmaţiile exagerate care ignoră în mod intenţționat realităţile din România şi preiau o serie de argumente care sunt vehiculate în cercuri eurosceptice trebuie corectate, ceea ce şi doreşte prin acest demers.

"Suntem deschişi să dialogăm şi să primim oficialii şi diplomaţii olandezi să viziteze România, să se informeze la sursă privind starea reformelor în România", a spus ministrul Justiţiei.

Oficialul român a mai declarat că Raportul Comisiei Europene privind progresele în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare din februarie a consemnat trendul ascendent şi accelerat al reformelor şi combaterii corupţiei.