Predoiu: Sunt surprins de propunerea UDMR privind răspunderea pentru conflict de interese

"Cred că e o formulă cel puţin nefericită şi sunt puţin suprins de formularea, propunerea acestora, întrucât am avut discuţii instituţionale serioase cu membri UDMR legat de cadrul normativ aplicat ANI şi, în general, consolidării integrităţii şi combaterii corupţiei. Eu cred că, şi în viitor, în final după discuţii, Uniunea va sprijini această legislaţie. În orice caz, ca Minister al Justiţiei, nu vom schimba conduita şi politica noastră, cadrul normativ anticorupţie şi - privind sprijinirea integrităţii - cadrul normativ instituţional al ANI şi al DNA trebuie conservat, trebuie întărit pentru că avem nevoie de continuarea activităţii acestor instituţii în parametri normali. Iată că rezultatele bune din ultimii ani, consemnate şi în rapoartele de ţară ne aduc poziţii care să ne permită abordarea cu argumente a unor subiecte precum Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Ar fi păcat să facem acum din nou un pas înapoi şi să slăbim această legislaţie. Dar eu cred că nu se va întâmpla, sunt convins, ca de atâtea alte ori, că în Parlament, care este un for democratic, un for de dezbatere, se va găsi soluţia înţeleaptă", a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, ministrul Cătălin Predoiu.

Întrebat dacă în contextul actual privind refuzul Opoziţiei de a participa la activitatea parlamentară amendamentele propuse de UDMR ar putea avea succes, Cătălin Predoiu a spus: "În orice caz voi depune toate diligenţele ca ministru. Voi discuta cu iniţiatorii amendamentelor, voi discuta cu conducerea Uniunii pentru a conserva cadrul normativ anticorupţie aşa cum este. Dacă se poate să-l întărim, să-l întărim, dar în niciun caz să slăbim această legislaţie".

Legea privind Codul Penal se află în dezbatere la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, unde parlamentarii UDMR András Levente Mate şi Arpad Marton au propus amendamente, în sensul în care demnitarii aflaţi în conflict de interese să scape de această răspundere.

"Nici persoanele care îndeplinesc o demnitate publică, nici persoanele care activează în cadrul unor persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publică, de exemplu ONG-uri, nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici. Nu permite statutul lor constituţional", prevede unul din textele propuse. Concret, parlamentarii nu ar mai putea face parte din categoria funcţionarilor publici, implicit nu ar mai putea fi traşi la răspundere pentru că îşi angajează rudele în cabinetele de circumscripţie.

Un alt amendament este legat de conflictul de interese. "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul doi inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", prevede textul propus.

Cuvântul "nejustificat", în opinia unor jurişti, ar lăsa loc interpretărilor, în sensul că plata serviciilor prestate este justificată, în pofida faptului că persoana angajată este rudă cu funcţionarul public.

O altă explicaţie dată de jurişti, care contestă amendamentele propuse, ar fi că, dacă un şef de consiliu local sau judeţean alocă lucrări pe bani publici propriilor sale firme sau societăţilor unor rude, se poate interpreta că beneficiul obţinut este justificat de serviciile prestate.

Citeşte şi: Unsprezece firme, suspectate de participarea cu oferte trucate la lucrări de drumuri în Capitală

Agenţia Naţională de Integritate a cerut Parchetului instanţei supreme, în 19 septembrie 2011, să-l cerceteze pe deputatul UDMR András Levente Mate pentru conflict de interese, alături de alţi parlamentari, acuzaţi că şi-au angajat rudele la birourile parlamentare. András Levente Mate ar fi propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale, Erzsebet Mate, în perioada 16 martie 2010 - 1 ianuarie 2011, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripţia electorală13 Cluj, informa ANI.

Până în noiembrie 2011, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că 16 dintre parlamentari sunt în conflict de interese, 12 au încălcat regimul incompatibilităţilor, la doi dintre ei s-au constatat diferenţe între averea dobândită şi veniturile realizate, zece se află în situaţia de fals în declaraţii, doi au încălcat legislaţia fiscală, iar în cazul unui deputat a fost sesizată altă autoritate (Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor). Cu două excepţii, toate aceste cazuri se află în diferite stadii, în instanţă.

Dintre aceştia, 14 sunt de la PSD, 11 de la PDL, cinci de la PNL, patru de la UDMR, doi de la minorităţi şi unul de la PC.

"Numărul rezultatelor pozitive obţinute de ANI a crescut în ultimele luni. Conform noului său temei juridic, din 2010 până în prezent, ANI a depistat 18 cazuri de averi potenţial nejustificate, în valoare totală de 5,7 milioane de euro, 23 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 118 cazuri de incompatibilităţi", consemnează raportul Comisiei Europene (CE) privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

CE reiterează, ca şi în anii trecuţi, faptul că "DNA a continuat să funcţioneze ca un serviciu eficace de urmărire penală în cazurile de corupţie la nivel înalt". "În 2011, a crescut numărul trimiterilor în judecată, al hotărârilor judecătoreşti şi al condamnărilor. Odată cu accelerarea instrumentării cauzelor în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, această evoluţie a fost vizibilă mai ales la nivelul hotărârilor judecătoreşti definitive", se arată în raportul CE.

Documentul atrage atenţia că în 2011 au fost pronunţate 158 de hotărâri judecătoreşti definitive în cazuri sesizate de DNA, în comparaţie cu 85 în 2010.