Predoiu: Vom acorda o atenţie deosebită confiscării şi recuperării produsului infracţiunilor

Predoiu a afirmat, cu ocazia prezentării bilanţului activităţii pe 2010 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), că prin Oficiul Naţional pentru Recuperarea Creanţelor va fi dat semnalul unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva crimei organizate şi corupţiei, "prin acordarea unei atenţii deosebite procesului de confiscare şi recuperare a produsului infracţiunilor".

Ministrul a precizat că, în prezent, este în curs o analiză de sistem care vizează evaluarea eficienţei procedurilor penale, în special sub aspectul impactului măsurilor asigurătorii şi al confiscărilor.

El a subliniat că rezultatele preliminare ale acestei analize sunt îngrijorătoare, aceste măsuri asiguratorii fiind departe de a produce efectele pentru care au fost create, adică de a sancţiona şi de a avea un caracter disuasiv, descurajator.

"La nivelul Uniunii Europene este ridicată la nivel de principiu sintagma «criminalitatea nu aduce venituri». Din păcate, în cazul României acest principiu îşi găseşte aplicabilitatea în foarte puţine cazuri", a mai spus ministrul Justiţiei.

Predoiu a apreciat că structura nou înfiinţată va acoperi trei paliere "extrem de importante", primul dintre acestea vizând schimbul operativ de date şi informaţii cu structurile similare din Uniunea Europeană.

"Sperăm ca Biroul să fie un instrument util pentru procurorii DIICOT, în special în acele cauze în care apare un element de extraneitate şi ar fi utile, în vederea indisponibilizării, date şi informaţii privind bunuri produse sau rezultate din infracţiuni", a susţinut ministrul Justiţiei, referindu-se la acest palier.

Al doilea palier vizează "identificarea şi diseminarea bunelor practici în materia urmării şi recuperării creanţelor provenite sau având legătură cu infracţiunile". Predoiu a precizat că acest palier implică dezvoltarea unui portofoliu de programe de formare profesională dedicată judecătorilor, procurorilor, poliţiştilor şi celorlalţi experţi implicaţi în procesul penal.

Ministrul Justiţiei a menţionat că Biroul beneficiază deja de asistenţa partenerilor americani şi britanci şi a iniţiat o serie de alte propuneri de proiecte de cooperare cu parteneri internaţionali, precum Banca Mondială sau ONU, reuşind deja atragerea de finanţare europeană pentru un proiect vizând transferul de bune practici în combaterea spălării banilor şi recuperarea creanţelor.

Al treilea palier de activitate al Oficiul Naţional pentru Recuperarea Creanţelor îl reprezintă "promovarea de politici publice în domeniul penal, cu accent pe măsuri cu caracter strategic care să conducă la o ripostă energică şi fermă împotriva crimei organizate şi corupţiei". Acesta are în vedere, potrivit lui Predoiu, promovarea de măsuri legislative care să eficientizeze procedurile de identificare, confiscare şi valorificare a bunurilor provenite din infracţiuni.

Predoiu a precizat că un astfel de prim exemplu este proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Proiectul de lege modifică două acte normative, respectiv OG 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, modificată, şi Codul de procedură penală, a mai arătat ministrul.

El a menţionat că prin modificările aduse Codului de procedură penală se instituie posibilitatea ca în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a instituit sechestrul să poată dispune valorificarea bunurilor mobile sechestrate.

Această valorificare înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive se poate face oricând la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia. Atunci când nu există acordul proprietarului, valorificarea se va putea face, în mod excepţional, în următoarele cazuri: când în termen de un an de la data instituirii sechestrului valoarea bunurilor sechestrate s-a diminuat în mod semnificativ, respectiv cu cel puţin 40% în raport cu cea din momentul dispunerii măsurii asigurătorii; când există riscul expirării termenului de garanţie sau când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor animale sau păsări vii; când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor autovehicule sau mijloace de transport ori asupra produselor inflamabile sau petroliere; când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor bunuri a căror depozitare sau întreţinere necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea bunului.

Predoiu a subliniat că proiectul de lege va permite valorificarea mai rapidă a bunurilor sechestrate, fără a mai aştepta o hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată. El a menţionat că proiectul de lege a fost adoptat de Guvern şi trimis spre dezbatere Senatului, care este prima Cameră sesizată.