Prefectul de Bihor va cere instanţei anularea hotărârii CL Sânmartin privind referendumul cu privire la explorarea resurselor în zonă

"Luni dimineaţă, la prima oră, vom face la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bihor demersurile pentru anularea în instanţă a Hotărârii Consiliului Local Sânmartin", a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, prefectul judeţului Bihor, Claudiu Pop.

Pop a afirmat că, în calitate de prefect, este garantul legalităţii în judeţ, iar Hotărârea Consiliului Local Sânmartin încalcă prevederile Constituţiei.

"A-i întreba prin referendum pe localnicii din comună dacă sunt de acord sau nu cu exploatarea resurselor subsolului este ca şi cum i-ai întreba dacă sunt de acord sau nu cu respectarea Constituţiei, deoarece Constituţia prevede că resursele subsolului sunt proprietatea statului şi de interes naţional, nu proprietatea unei comunităţi locale şi de interes local. Aşadar, un asemenea referendum ar excede competenţele Consiliului Local. Este ca şi cum s-ar hotărî organizarea unui referendum prin care oamenii să fie întrebaţi dacă sunt sau nu de acord ca prin comuna lor să treacă sau să nu treacă persoane care poartă barbă, în condiţiile în care dreptul la circulaţie nu ţine de acest detaliu", a spus prefectul Claudiu Pop.

Întrebat dacă nu are mai întâi datoria să ceară Consiliului Local revocarea hotărârii, prefectul a răspuns negativ, dată fiind lipsa timpului necesar.

"Luni dimineaţă urma ca la Tribunal să se tragă la sorţi preşedinţii secţiilor de votare din Sânmartin, deci nu mai era timp pentru o cerere de revocare a hotărârii adresată Consiliului Local", a explicat el.

Consiliul Local al comunei bihorene Sânmartin, pe teritoriul căreia se află staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai, a adoptat joi, în unanimitate, o hotărâre pentru organizarea unui referendum, în ianuarie, prin care localnicii să se pronunţe cu privire la explorarea resurselor în zonă.

Hotărârea a fost adoptată în unanimitate de cei 15 consilieri de la PDL, PSD, PNL, PPDD şi PRM.

"Toţi cei 15 consilieri au votat pentru propunerea pe care am făcut-o, astfel că în 26 ianuarie va avea loc un referendum local, la care locuitorii cu drept de vot vor fi invitaţi să răspundă prin «Da» sau «Nu» la o singură întrebare: Sunteţi de acord cu activităţile de explorare-dezvoltare-exploatare a resurselor petroliere, gazelor naturale sau gazelor de şist?", declara primarul comunei Sânmartin, LuciLucian Popuş

Potrivit acestuia, referendumul local "se va face cu maximum de economii", deoarece toţi cei 15 consilieri locali s-au oferit să facă parte, fără remuneraţie, din birourile celor opt secţii de votare care vor funcţiona în Sânmartin.

Pentru ca referendumul să fie validat, la urne vor trebui să se prezinte 50 la sută plus unu din numărul total al localnicilor cu drept de vot, pe listele electorale fiind înregistrate 7.800 persoane cu drept de vot.

Localnicii din Sânmartin şi reprezentanţii locali ai tuturor partidelor politice s-au pronunţat de mai multe ori împotriva exploatării gazelor de şist, invocând atât pericolele generale ale tehnologiilor ce presupun fracturarea hidraulică, cât şi riscul de distrugere a zăcămintelor de apă geotermală care asigură turismul local în Băile Felix şi în Băile 1 Mai.

În luna noiembrie, Guvernul a aprobat mai multe acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrele Băile Felix (judeţul Bihor), Biled şi Periam (judeţul Timiş), încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi compania East West Petroleum Corp.

Acordurile au fost aprobate printr-un set de hotărâri de guvern, iar anexele documentelor nu sunt publicate, fiind clasificate.

Perimetrul Băile Felix, în suprafaţă de 1.066 kilometri pătraţi, care cuprinde 21 de oraşe şi comune, a fost concesionat companiei canadiene East West Petroleum în anul 2010, pe o durată de 30 de ani.

În judeţul Bihor au mai fost aprobate, tot în 2010, concesiuni petroliere pentru firmele MOL Ungaria şi Expert Petroleum (perimetrul Voivozi), Tria (perimetrul East West Petroleum) şi Tulca (perimetrul Clara Petroleum), fiecare dintre aceste perimetre având suprafeţe de aproximativ 1.000 kilometri pătraţi.