Prefectul Harghitei consideră ilegal drapelul secuiesc şi cere îndepărtarea acestuia

Prefectul Harghitei, Jean-Adrian Andrei, a trimis, luni, o circulară către primăriile şi şcolile din judeţ, cerând să fie îndepărtat drapelul secuiesc arborat pe instituţiile publice.

Jean-Adrian Andrei a declarat că a primit o decizie a Curţii de Apel Târgu Mureş care a anulat o hotărâre a CJ Harghita - prin care drapelul secuiesc a fost adoptat ca steag al judeţului - şi a solicitat preşedintelui Consiliului Judeţean şi primarilor din judeţ să se conformeze dispoziţiilor "general obligatorii" şi să pună în executare sentinţa.

"Având în vedere hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Târgu Mureş, menţionez şi afirm că acest steag secuiesc este ilegal şi trebuie să fie înlăturat de pe sediile administraţiei publice", a spus Jean-Adrian Andrei.

Potrivit acestuia, drapelul secuiesc este arborat pe sediile a 40 de primării din cele 67 existente în judeţ, precum şi pe 62 de şcoli. Întrebat de ce a trimis această circulară abia acum, având în vedere că sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş este din septembrie anul trecut, prefectul Jean-Adrian Andrei a răspuns că a primit decizia şi o pune acum în aplicare, refuzând alte comentarii.

În replică, primarul comunei Sânmartin, Gergely Andras, a afirmat că nu va îndepărta drapelul secuiesc de pe clădirea administraţiei publice locale, "pentru că acolo este locul lui şi nu este ilegal, atâta vreme cât şi pe stema României apar simbolurile secuieşti: soarele şi luna, deci secuii sunt recunoscuţi ca minoritate etnică şi au dreptul la propriile simboluri".

"Nu ştiu pe cine calcă pe nervi, pe cine deranjează drapelul secuiesc, este simbolul nostrul, al secuimii din Harghita, Covasna şi Mureş", a declarat, la rândul său, directorul şcolii generale "Petofi Sandor" din Miercurea Ciuc, prof. Kiss Erno.

Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat, în septembrie anul trecut, o hotărâre a Consiliului Judeţean Harghita din 2009, prin care steagul secuiesc a devenit drapelul judeţului Harghita. Potrivit portalului instanţelor de judecată, instanţa a admis astfel un recurs formulat de Ilie Şandru, decizia fiind irevocabilă.

Ilie Şandru, preşedintele Fundaţiei Culturale "Dr. Miron Cristea", declara, la vremea respectivă, corespondentului MEDIAFAX că tratamentul discriminatoriu al hotărârii CJ a fost reclamat în instanţă pentru prima oară de fundaţia pe care o conduce, de Asociaţia "Radio Ardealul" şi Asociaţia "Glasul Călimanilor" în 2010, la Judecătoria Topliţa, unde cauza a fost respinsă. Ulterior, organizaţiile nu au avut câştig de cauză nici la Tribunalul Harghita.

În acelaşi an a fost sesizat şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), solicitându-i-se să constate şi să sancţioneze "existenţa unui tratament diferenţiat, discriminatoriu, la care sunt supuşi cetăţenii români de naţionalitate română din judeţul Harghita prin aprobarea drapelului secuiesc ca drapel al judeţului Harghita, de către CJ". CNCD, condus la vremea respectivă de Csaba Ferenc Asztalos, a respins reclamaţiile intervenienţilor, însă Curtea de Apel Târgu Mureş a decis, în 2011, că hotărârea CNCD a fost adoptată cu încălcarea prevederilor OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi a fost parţial anulată. Acea decizie a instanţei a rămas definitivă şi irevocabilă.

"Aşa că, pentru un timp, am lăsat lucrurile cum au fost şi în 2011 am început o acţiune în nume propriu. Şi de această dată am pierdul procesul la Judecătoria Topliţa, apoi la Tribunalul Harghita, însă acum am câştigat la Curtea de Apel din Târgu Mureş", spunea Ilie Şandru.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, le ceruse atunci locuitorilor judeţului să continue să folosească drapelul secuiesc, deşi instanţa a decis irevocabil anularea hotărârii CJ prin care acesta a fost adoptat ca steag al judeţului Harghita.